
Poate ati auzit de cartea sau filmul cu acest nume: The Secret aka Secretul.
Wow, cat de multe poti invata despre viata si gandurile tale. Despre cum singuri ne influientam viata pozitiv sau negativ. Despre cum gandurile noastre ne atrag lucruri sau evenimente, sau sentimente bune/rele.
Fiecare dintre noi meditam zilnic la ceva anume, sau la mai multe lucruri pe parcursul unei zile.
Am vazut filmul si acum citesc cartea, pentru ca vreau sa inteleg mai bine ce avem de facut. Fiecare pentru noi insine, sau pentru cei din jurul nostru, apropiatii nostri.
Am descoperit cu mult timp in urma, inainte de a afla de aceasta carte, de acest secret, ca atunci cand iti impui ceva, chiar poti realiza. Gandurile noastre pot fi acelea pe care noi le dorim.
Asa ca putem controla gandurile, putem gandi si chiar vizualiza, ceea ce ne-am dori si astfel sa atragem acele lucruri bune catre noi.
Evident ca nu este nimic usor in asta, ca totul consta in intensitatea cu care ne putem controla gandurile.
Se zice ca exista aceasta lege a atractiei si atunci cand gandesti ca ti se intampla numai lucruri rele, ele chiar ti se intampla si chiar atrag si altele la fel de rele dupa ele.
Poate ca toti am suferit dupa o despartire dupa un iubit/iubita, nu?
Dar mi s-a intamplat sa nici nu sufar macar. Poate doar o zi, sau doua. Pentru ca nu am vrut sa sufar!
Atunci cand am realizat ca celalalt a avut de pierdut, cand am realizat ca eu am dat totul si nu am gresit, abia atunci mi-am dat seama ca nu vreau sa sufar si nu am suferit.
Multi dintre prietenii mei ma urau oarecum pentru puterea de a nu suferi. Am influentat-o si pe prietena mea M, dupa ce s-a despartit de iubitul ei, dupa o relatie de 6 ani. La inceput ma ura ca nu-i dadeam voie sa sufere si ca faceam orice sa o impiedic sa se gandeasca la suferinta ei.
Am reusit sa o fac sa treaca peste asta si i-a fost bine. Mai ales ca EL a fost cel care a gresit.
Sau alt exemplu. Cand stateam cu ai mei, ma simteam rau destul de des, din causa problemelor pe care le am cu Ca si Mg.
Acum 4 ani si jumatate m-am mutat singura si ma panicasem putin. Ce am sa fac atunci cand imi va fi rau? Si am inceput sa-mi repet ca mi-e bine, ca sunt perfect sanatoasa si…n-am avut probleme.
Tadaaaa!
Deci se poate, atata vreme cat ne dorim ceva cu ardoare.
Si asta se poate face si pentru o casa la care visam, despre iubirea pe care ne-o dorim, masina visurilor, bani, etc.
Ganditi-va fiecare la ceea ce va doriti, vizualizati acel lucru si el va veni la voi, fara sa va dati seama.
Cum functioneaza?
Ca si frecventele pe care urmaresti canalele tv, de exemplu. Cand vrei sa urmaresti un show care-ti place, doar schimbi frecventa si vezi acel show.
La fel se intampla si cu gandurile si dorintele noastre.
Daca gandurile sunt negative, atrag frecvente negative. Si daca gandurile sunt pozitive, atunci atrag frecvente pozitive.
De aceea este bine pentru noi ca atunci cand simtim ca suntem deprimati, sau tristi sa ascultam muzica care ne place, sa dansam, sa radem, sau macar sa zambim, sa ne aducem aminte de lucruri care ne-au facut fericiti, sa ne gandim la oamenii pe care ii iubim si care ne iubesc.
Iubirea este cel mai de pret dar care exista. Atunci cand iubim, atragem iubire.
Cu cat iubim mai mult, cu atat vom fi mai fericiti.
Nu, nu, n-am innebunit!
Este ceva ce am realizat demult si care mi-a fost intarit prin aceasta carte.
Va recomand sa o cititi, sau macar sa descarcati filmul si sa-l vedeti.
Ar mai fi multe de spus, dar nu vreau sa va plictisesc. Si daca spun prea mult nu veti mai fi curiosi sa cititi cartea sau sa vedeti filmul.
Scepticii…fuck off!
Si invatati sa ganditi pozitiv!
August 18, 2010
Categories: Uncategorized.
July 27, 2010
Ba, ca sa fiu sincera, ma plictisesc. De multe ori, chiar prea rau.
Colac peste pupaza cu serviciul, mi s-a stricat si laptop-ul. Mda, e nasol, stiu.
Noroc cu Mister ca are si el un laptop si a fost atat de dragut sa nu-l ia cu el la munca pe care o presteaza pe plantatiile de pe litoralul de cacat romanesc.
Zic plantatie pentru ca fiind sef p-acolo, munceste si in zilele libere. Nu e fun deloc. Bine macar ca face ceva bani.
Si nu-mi convine ca e ocupat, pentru ca daca e ocupat n-are nici timp sa vorbeasca cu mine la telefon destul de mult cat sa ma plictisesc eu ![]()
Nu ca m-as plictisi, tocmai asta este.
Laptopul-ui i se foutou placa video. Ce misto. 300 de lei sa mi-l faca. O bagatela, as zice.
Poate faceti o cheta? Pentru un om amarat, jobless? ![]()
Sau poate nu faceti. Cine mai are o inima atat de mare in zilele noastre? Aud? A da, exact! Nimeni.
Asta inseamna ca desi ma costa 200 lei sa-mi pun antena satelit Digi, mai trebuie sa ma scotocesc adanc pentru inca 300 lei.
Pai daca RDS&RCS, n-au fost atat de destepti/inspirati sa faca si la Buftea un “punct de lucru”, nu pot sa am si eu cablu de la ei, ca tot omu’ din Bucuresti. Nici net. Asa ca imi pun antena. Si net “cu stick-ul”.
Ce sa-i faci.
Da’ lasa ma, ca trec eu peste criza asta si apoi sa va vad. ![]()
In rest, astept sa plec si eu la mare. E greu pana se fac banii. Ca Mister, daca ma duc acolo nu vrea sa ma tina in casa. Desi prima zi, sigur o sa ne-o petrecem “pe camera”. Nu va zic de ce ![]()
Apoi o sa vrea sa ne plimbam, sa ajungem si in Bulgaria. Si asta necesita ceva mai multi bani. Dar nu mai multi decat daca am sta doar in Mamaia.
Eniuiei, sper ca va distrati de minune care pe unde apucati.
P.S N-am semnatura pe laptop-ul lui Mister
. Da’ oricum stiti cine semneaza articolele mele minunate
Categories: About me, Chichi richi, Fluturi pe creier.
July 9, 2010
Da, da…sunt bine, nu va faceti probleme! ![]()
Am zis sa va urez o vara minunata.
Unii chiar meritam, zic!
Categories: About me.
June 12, 2010

A venit ma?
Cata nesimtire si lipsa de educatie! Cum si, mai ales, de ce si-o fi permis sa vina, huh?
Ne mai bucuram si noi de doua trei raze de soare intre doua ploi si niste temperaturi mici pe timpul noptii.
Aproape ca ma bucuram la gandul ca poate, daca tot se schimba atat temperaturile, sa fie cald ziua, dar frigut seara, noaptea, nu?
Macar sa stiu de ce astept dimineata cu caldura de 36 de grade la ora 9:30 a.m
Cata nesimtire, cum ziceam.
Si una peste alta sunt si singura. Sper doar weekend-ul asta.
Mda, Mister e la mare. Shit!
De unde ma bucuram ca nu mai pleaca pe 15 Iunie ci 1 Iulie, deci ar sta mai putin cu 2 saptamani la mare.
De obicei se pleaca la mare pentru tot sezonul. Doua luni si jumatate, gen.
Mama, cat de urat este gandul ca dupa ce petreci zi de zi din viata ta langa un om, brusc trebuie sa ramai doua luni si jumatate singura/singur.
Adica singura, ca despre mine vorbesc. Fiecare simte ce doreste.
Pauza, ma duc sa beau apa ca simt ca ma dezintegrez. Jur!
Cum spuneam, ma bucuram ca mai fur doua saptamani cu Mister. Apoi, a auzit si el niste chestii care ne-au facut sa ne gandim ca vor fi la mare tot sezonul, doar in weekend-uri. Ceea ce ar fi facut un organizator al cafenelei/clubului la care lucreaza, daca ar fi fost destept, sau daca ar fi stiut ca la mare nici nu umbla cainii cu covrigii in coada, nici nu se inghesuie lumea in timpul saptamanii unde au ei piscina si bucata de plaja, ca sa comande o bere la draft, niste fresh-uri si…cafea, evident.
In plus, cine este cafeneaua aia? Ma rog, nu cine ci “cine”.
Nici macar nu am auzit sa faca vreo reclama cum ca deschid ei “portile” minunate la mare, anul asta. Nici macar pe Facebook, unde cafeneaua are cont.
Am crezut ca o cafenea care se vrea de fite…dar mai bine, ma abtin.
Deci, dupa ce gustam din “fructul” placerii de a petrece doar weekend-urile fara Mister, surpriza, a plecat la mare Joi, doar pentru weekend-ul asta. WTF?
Aseara imi spune ca nu stie sigur daca vine Duminica acasa. Huh? I’m sad!
Nu vreau sa comentez prostia umana, dar e dureros, cum toti prostii cretinii si idiotii au bani, afaceri si isi bat joc de angajati si de oameni in general Pai da, ca iei ie jmecheri, ce n-ati inteles?
Asa m-as duce, daca as avea o putere si m-as infige in gatul imbecilului la care ma gandesc eu acum si nu dau nume.
Mi se pare atat de urat, de jignitor si de josnic sa-ti tii angajatii nemancati, fara bani si cu speranta ca vor avea unde dormi “la noapte”. Misto, nu?
Intr-o zi, poate o sa va povestesc cat de prosti pot fi unii. N-am nimic cu nimeni si nu ma consider vreo desteapta, dar cand vad unul mai prost, parca imi creste putin mandria.
Prietena L, a plecat la mare azi.
“Da’ de ce pleci femeie?”
“Pai e cald, hello!”
Evident. Ce intrebare tampita pun si eu.
Si n-ar fi pacat daca ai bani si posibilitati sa nu pleci?
De ce sa stai aici, in caldura asta infecta?
Ii doresc sa fie super fun si ii multumesc ca s-a gandit sa merg si eu.
Din pacate insa, nu poci.
Voua, va doresc o vara superba, racoroasa si plina de surprize misto.
Haidi pa!
![]()
Categories: About me, Chichi richi, Fluturi pe creier, Mda.
June 2, 2010
Stiu ca mi-ati simtit lipsa, desi nu s-a vazut nimic la ultima postare. ![]()
Banuiesc ca s-a mai scris mai pe toate blogurile despre tot ceea ce ni se intampla, dar, care-i problema? Mai scriu si eu. Abordez altfel problema.
Si prima pe care vreau sa v-o impartasesc, este vesnica problema a romanului si anume, nesimtirea.
Poza pe care urmeaza sa o pun aici, este facuta Sambata la ora 13:30. Pe Dorobanti. Nu stiu de ce, dar imi vine sa spun…evident. Adica evident ca e pe Dorobanti.

Ma gandeam acum, in timp ce incarcam poza, ca fiind sambata, cei care “racoleaza” masini, erau liberi, of course!
Sau, o fi a vreunui “jmecher” de Dorobanti si, daca o fi reclamat cineva masina ca fiind parcata neregulamentar, verificandu-se numarul…au trecut cu vederea. Da’ ce zic eu parcata neregulamentar ca omu’, practic, s-a pișat pe noi toti. ![]()
Eh, dar, cum spuneam, nu SUA este tara tuturor posibilitatilor.
Initial am crezut ca omu’ o fi prins rosu imediat ce a intrat in intersectie si na, a trebuit sa se opreasca, dar, mi-am dat imediat seama ca nu este nimeni in masina. Tare.
Acum, imi mai vine in minte inca o intrebare. Frate, ce cacat fac astia cu bani castigati din ridicarea atator masini? Astia nu merg la buget? Ma gandesc ca se strang cativa banuti. Poate contribuiau si astia la relansarea “marii” economii romanesti. Pfff. Futu-l in gat pe Boc. Ma scuzati ![]()
Dar de ce sa se intample asa, cand putem lua bani de la fraierii astia mici ca mine si ca tine, sau ca parintii si bunicii nostri?
Eh, astea sunt doar intrebarile uneia care face parte din categoria mai putin avantajata.
In plus, am platit cotizatie la somaj 13 ani, dar nu am dreptul sa iau somaj, pentru ca am avut un an intrerupt pe cartea de munca. Ok si…unde sunt banii mei?
Valabil si pentru cotizatiile la sanatate. Acum sunt degeaba, pentru ca platesti oricum, orice consultatie.
Basca ca nu mai poti lua medicamente compensate, sau gratuitate pentru pentru diabetici. Tata are si diabet si alte boli pentru care retetele necesita compensatie. Si 500 lei pensie. Asa, si? Cui ii pasa?
Mie, voua, lor? Neah! Doar mie, evident!
Dar sa trecem peste necazurile astea…marunte (!!!).
Probabil ca fiecare dintre noi are cate o problema, mai mica, sau mai mare. Si, oricum ar fi ea, este problema noastra si in ochii nostri pare mare.
Vroiam sa va mai spun ca am fost la o nunta la Crama Murfatlar, din localitatea cu acelasi nume.
Am avut, evident nevoie de cazare. Ca doar nu aveam sa conduc 200 si ceva de km, sa ma zbantui la nunta, sa nu beau nimic si apoi inapoi la Bucuresti. Come on!
Ni s-a oferit cazare. Crama se afla undeva in camp.
Langa crama, cam la 300 metri, o casuta, foarte frumusica. Nu stiu cui apartine. Casuta are in dotare 4 camere pentru turisti.
Am luat camera “Merlot”. Ah, da. Toate cele 4 camere au nume de vinuri. Am ramas placut impresionata de camera, pentru ca mobila era noua, facuta cu gust si amenajata foarte dragut.
Dar (exista si un “dar”)…
Am intrat, am aranjat bagajele, mi-am pregatit ce urma sa imbrac la Crama/restaurant si, am zis sa ma intind putin sa ma odihnesc ca sa pot fi apta pentru receptia care avea loc in 2 ore.
Cand sa ma asez in pat, am vazut ca cearceaful, era usor (mai mult) botit. Ma uit mai cu atentie si nu numai ca era botit, dar era folosit si de alte persoane care mai fusesera acolo. WTF?
Par pe perne si in pat ceva praf. Probabil se asezasera si incaltati. Am fugit sa vad si celelalte camere. Poate gaseam una curata inainte sa vina invitatii…restul care mai urmau a fi cazati. Stupoare. Toate camerele erau la fel de…purtate.
Ewww. Intru la baie si observ urme de pipi uscate pe colac. Par si jeg pe chiuveta si urme de pasta de dinti, tot pe chiuveta.
Ma rog, urat. Cica este si 100 lei/noapte. Daca as fi dat bani, ma bateam cu ei. Defapt nu, ca nu as fi avut cu cine.
Casuta in camp, cum spuneam, toate usile deschise si nimeni inauntru. Nimeni ba!
Daca aveam un camion, cand am plecat, puteam sa iau si ceva…maruntis. ![]()
In fine. Meniul de la nunta a fost foarte misto si diferit de “clasicul” meniu de nunta de prin zonele Bucurestiului. Nu va mai scriu decat, ca exemplu: in loc de vesnicul peste pane (mult prea fiert) cu cartofi natur, am avut peste la gratar, cu mamaligura si saramura. Yummy!
A fost frumos per total, doar ca este nasol sa nu cunosti pe nimeni si sa nu ai cu cine face o caterinca.
Duminica am fost in Mamaia. Ce pustiu era! Mai erau ceva turisti rataciti, sau localnici, dar foarte putini.
Cam atat pentru azi.
Eh, de cand nu ne-am “auzit”, sper ca v-a mers bine si ca va merge bine.
O saptamana marfa si un weekend minunat.
![]()
Categories: Chichi richi, Fluturi pe creier, Mda.
April 28, 2010
Hola chicos!
Da, da…stiu spaniola. Stiam defapt. De pe vremea de dupa revolutie cand toti ne uitam la telenovele. Era ceva nou si…toti ne uitam. Nu va prefaceti ca nu mai stiti, da?
Ma rog, nu urmaream eu intreaga actiune, desi recunosc ca ma prindea subiectul, mereu acelasi, insa imi placea atat de mult cum suna limba, incat ascultam fascinata tot ce vorbeau aia.
Si, incet, incet, stiam sa vorbesc spaniola destul de bine. E adevarat ca nu era accentul spaniol, ala din Spania, but still…
Am fost chiar si la un interviu pe care l-am sustinut in spaniola.
Chiar!
Am depus un CV. Acum multi ani. Nu mai stiu exact cati. Cam 10.
Era o firma spaniola care avea un sediu si in Romania. Cautau doua persoane pentru firma din Spania. Erau acolo doua persoane care urmau sa iasa intr-un an la pensie si pentru ca vazusera ei ca romanasii sunt oameni cu frica lui Dumnezeu si foarte muncitori (pe atunci), au dorit n mod special doi angajati din Romania.
Si ma suna un nene, directorul din Romania, sa ma cheme la un interviu. Mi-aduc aminte perfect cum s-a intamplat. Veneam de la terasa (cola de dimineata, pe-atunci) si imi suna mobilul. Numar necunoscut (nu privat), raspund si ma ia domnul respectiv direct in spaniola, pentru ca eu mentionasem in CV ca stiu limba. Ma rog, nivel mediu ca nici romaneste nu vorbim noi perfect.
M-am panicat doua secunde dupa care am vorbit foarte liber si frumos, am inteles exact unde trebuia sa ajung la interviu a doua zi si am inchis.
Eram tare mandra ca nu-mi imaginasem totusi ca sunt atat de buna ![]()
M-am prezentat la interviul cu pricina. Mai erau doua fete si un baiat.
Mi-am asteptat cumintica randul. Eram cu prietena mea Monica si cand m-a strigat am intrat amanadoua in birou. Domnul respectiv nu a fost deloc deranjat de faza asta. Ai nostri sigur ar fi dat-o pe ea afara, evident.
A fost mai intai o discutie libera despre cum stiu atat de bine limba, i-am explicat de serialele minune si apoi a urmat un fel de test, in care imi erau date anumite situatii la care eu trebuia sa scriu ce as face daca as fi fost pusa in situatiile respective.
Foarte tare. Ete ca m-apucai de scris si scrisei si scrisei, pana cand trecu timpul alocat testului si a trebuit sa raspund.
Acum, eu precizasem in CV, cum era si normal ca nu stiam sa si scriu in aceasta minunata limba. Ca la tv-u’ decat auzeam limba.
Si, evident ca testul meu era scris intr-o spaniola de balta.
Si atat de incantat a fost domnul de raspunsurile mele si de felul meu de a fi, incat a zis ca sunt angajata si ca imediat trimite un fax in Spania cu raspunsurile mele…minunate, de altfel ![]()
Moment in care m-am panicat. Din nou.
Ummm…ce fax? Care Spania? Se mentioneaza in CV-ul meu ca nu stiu sa si scriu in aceasta limba.
Panica la domnul, de data asta. “Nu stii sa scrii?”, “Nu!”
Panica la amandoi.
La el ca nu mai avea omul pe care il si vedea angajat si la mine ca pierdusem job-ul vietii mele.
Cazare si masa asigurata in Spania si un salar’ de 1500 euroi, la vremea aia.
PANICA!
Am balmajit ca pot invata sa si scriu, sau macar sa vin cu testul asta a doua zi, scris corect.
Nu s-a putut ![]()
Pentru ca nenii din Spania asteptat raspunsul in ziua aia.
WTF?
Eu si mirobolantul meu noroc. Cred ca am lipsit cand s-a impartit norocul.
Desi, nu de tot; cred ca am ajuns si am mai prins totusi foarte putin ![]()
Cam asta fu cu spaniola mea. Pacat ca intre timp, am mai uitat foarte multe chestii. Pacat.
La un moment dat ma imprietenisem pe Myspace cu primarul din Mallorca ![]()
Mai stateam cu el de vorba…cu greu. Nu-mi mai gaseam nici 50% din cuvinte.
Asta este.
Trecand peste asta, daca credeati ca le-ati vazut pe toate, ei bine…




“Di facut mătărânga tare!”
Categories: About me, Chichi richi, Fluturi pe creier.
April 16, 2010

Oh Doamne!
Sunt atatea chestii. Sper sa am rabdarea necesara sa le scriu pe toate. Desi sunt mai mult ca sigura ca am sa uit parte din ele.
Mai adaugati voi.
1. Prostia. Si ma refer la prostia la nivel inalt. De guvern. Daca au ales un ministru bozgor, acum nu mai poate omul sa-si mai ia o reteta compensata. Si nici sa “foloseasca” cum trebuie un medic de familie.
De ce toata viata platim bani pentru sanatate, daca atunci cand avem nevoie de ei, nu-i putem folosi? Huh?
Sa va dau un exemplu. Tata are probleme cu inima si nu doar o tensiune mare ci infarct miocardic, cardiopatie ischiemica, are, mai nou, diabet zaharat, inca niste chestii la inima, o gastrita (desi este operat de ulcer dublu duodenal perforat), pietre la rinichi si inca alte chestiute. Asa. Tatal meu este legat zi si noapte de medicamente. Foloseste 6 tipuri de medicamente. Care costa foarte mult. Este pensionat pe caz de boala si are in jur de 500 de lei pensia. Pastilele lui necompensate ar fi undeva la 400-500 lei. Deci?
Si ca el sunt sute, mii de oameni. de unde cacat sa dea atatia bani? Ne cacam vreunu’ bani?
Astia care ne conduc sunt prosti? Sau doar se prefac?
2. Tot prostia, evident. Ce ziceti de pretul benzinei? Pe mine ma ia capu’ numai daca ma gandesc. Cu 30 de lei, fac un drum pana la Romana si inapoi. Din Buftea vorbesc.
Niciunde in lume nu costa atat de mult benzina/motorina. Numai la prostii din Romania. Ca sa faca curu mare astia care au benzinarii. Pe carca noastra. Si oricum tot cretinii care ne conduc, fac comparatie cu cat este afara litrul de benzina. Desi ei au un salariu mediu de 1000 de euro, nu ca noi.
Ca sa faci zilnic naveta Buftea-Bucuresti, trebuie sa dai, in medie, in jur de 600 lei pe luna, numai benzina. Daca lucrezi pe 1400 lei, gen, nu-ti ajung banii de la un salariu la altul. Mai trebuie sa mai si mancam.
3. Ma enerveaza ca si acum am caldura noaptea. Frig caloriferele si platesc intretinere de ma ustura. Acum o sa platesc 350 de lei intretinerea pentru Martie. Si platesc caldura 7-8 luni pe an. Si 500 de lei intretinere in lunile de iarna. Misto, nu?
4. Ma enerveaza intersectiile la care dupa colt imediat, exista o trecere de pietoni, semnalizata, care are verde odata cu mine, trecere de pietoni din cauza careia se blocheaza intersectiile. Evident ca oamenii daca au verde, traverseaza si masinile se opresc, nu? Foarte inteligent.
Specific noua.
5. Furtunul de dus. Am schimbat 4 luna asta. Deci cam unul pe saptamana. Am cumparat ce am gasit aproape de mine, desi am spus celor pe care ii gaseam in magazin ce furtunuri cretine vand. Alaltaieri a cumparat Mister unul care zice-se ca e bun. Mai vedem. Cumparat din Bucuresti
6. Hartia igienica in doua straturi, sau rolele de bucatarie in 2 straturi. E cea mai proasta inventie ever! Nu sunt bune de nimic. Inutil sa explic ce se intampla daca folosesti hartia igienica. Pe care, practic, nu apuci sa o folosesti.
7. Somajul. Daca nu lucrezi 12 luni consecutiv, nu primesti ajutor de somaj. Da’ banii mei, platiti luna de luna, timp de atatia ani, unde sunt? Sunt banii mei. Daca eu am lucrat decat 3 luni, din cauza sistemului cretin, ce vina am eu? Mie mi s-au retinut bani lunar timp de vreo 12-13 ani. Unde sunt banii mei si de ce nu pot beneficia de ei? Cat de cretin sa fii sa scri o asemenea lege si de ce mai platim pentru ajutor de somaj?
8. Gropile. Si rovigneta. O platim DEGEABA! In plus, mai vor sa adauge inca ceva la plata. Pentru soselele de cacat pe care circulam. Unde se duc banii platiti cu aceasta rovigneta? Serios. Unde?
Din cauza acestor gropi am probleme cu parbrizul si amortizorul stanga fata. Din aceasta cauza era sa pierd ITP-ul. Cum era asta? Si de unde scoteam bani de amenzi sau reparatii? Imi dadea cineva banii?
NU! Evident. (Legatura intre parbriz si gropi este aceea ce unele gropi au fost mascate cu pietre si a trecut un bolid cu viteza pe langa mine si mi-a sarit o piatra in parbriz si mi l-a fisurat)
9. Ma enerveaza ca trebuie sa platesc apa. Apa ma! Nu e ca si cum platesti ceva ce poti inlocui. Apa este apa si daca se duc resursele de apa, pa! Deci o platim pentru ca…? Banii aia unde se duc?
Pe langa asta eu platesc si apa calda separat, desi blocul meu are centrala, deci apa rece este doar incalzita. Si pentru asta platesc curent. Hello!!!!
10. Curentul electric. Pentu ce se tot scumpeste ba? Ca sa faca stive de bani niste nesimtiti care detin companiile astea? Da!
11. Ma enerveaza enorm ca tara noastra care ramasese singura unde puteai gasi mancare buna, gasesti numai E-uri si chimicale, carne de pui crescuti “turbo”, oua gen chinezesti (adica contrafacute). Defapt cred ca si asa zisa mancare bio, eco, etc, e la fel de naspa ca si cealalta, numai ca este mai scumpa. Am eu un feeling.
12. Cretinii care detin o functie, sau fac o meserie despre care nu au habar. De exemplu coafeze, instalatori, soferi de taxi, bla bla bla.
13. Politistii din trafic care in loc sa dea exemplu, fac tot ceea ce este nepermis. Sa va mai dau exemple? Este inutil cred. Sunt sigura ca toti i-ati vazut opriti pe trecerile de pietoni, in locuri unde stationarea sau oprirea este interzisa, in curba, in statia de masina, in imediata apropiere a intersectiilor, etc. Bine, iei ie inteligenti si are si voie. ![]()

Ma rog, as putea continua. Daca imi mai trec chestii prin cap, revin cu PS-uri. Ma duc mai bine sa imi termin curatenia.
Hai, sa aveti un weekend minunat!
![]()
Categories: Mda, Premiu, Vache.
April 16, 2010
Leapsa noua!
De cand nu am mai primit/furat o leapsa….
Chiar imi lipsea.
Eh, pentru ca Ada s-a gandit la mine, ma grabesc sa “rezolv” leapsa primita.
Ia sa vedem:
1. De cate ori iti speli fata pe zi? Pai cam de doua ori. Dimineata si seara, cand ma demachiez.
2. Ce fel de ten ai? Foarte uscat. Mari probleme am din cauza lui.
3. Cu ce iti cureti fata? Apa si sapun lichid. Cand ma demachiez ma spal cu apa pe fata si apoi folosesc disc cu o solutie demachianta pentru ochi. E mai light. Apoi OBLIGATORIU crema, si/sau ulei de masline.
4. Ti-l exfoliezi? Nu chiar *whistle*
5. Ce brand obisnuiesti sa folosesti? Brand de? Presupun ca tot legat de demachiante &stuff. Pai…Nivea ca este mai grasa crema, demachiantul tot Nivea este, dar am si niste crema de fata de la Garnier. Aia rosie. Ultima. E buna.
6. Ce crema folosesti? Pai zi/noapte Nivea DNAge si Garnier rosu. As vrea sa incerc Olay. Mi-e cam frica ca este cam scumputa si daca nu mi-e buna….
7. Ai pistrui? Nu.
8. Folosesti crema pentru ochi? Nu, se aplica tot crema de fata.
9. Ai fost sau esti predispusa la acnee? Nope. Niciodata. Rar imi apare cate un cos. Mai am cateva puncte negre, dar ma descurc.
10. Ai avut nevoie vreodata sa folosesti Pro-Active? In urma unui search pe Google, aflu ca este ceva contra acneei si, cum ziceam mai sus….
11. Ce fond de ten folosesti? Am doua, amandoua Revlon, unul special pentru ten uscat (si normal. nu vad legatura
) si unul Age Defying. Cam scumpe, dar…ce nu fac fetele pentru tenul lor. Unele fete!
12. Dar anticearcan? Revlon. E d-ala gen pix. Il invartesti de la cur
Bun.
13. Ce nuanta a pielii ai? Cam deschis. Dadea bine cand eram vopsita Blue-black.
14. Ce crezi despre genele false? Mi se par foarte incomode, solutia adeziva este execrabila. Am vrut sa-mi pun “implanturi” dar cica nu trebuia sa ma spal pe ochi si alte chestii cretine de gen….si m-am lasat pagubasa. Si-a pus prietena Jammi si a stat vreo luna pana si-a revenit cu genele ei naturale. Bleah!
15. Stii ca trebuie sa-ti schimbi mascara o data la 3 luni? Nu. De ce ar trebui sa fac asta? Il schimb cand mi se termina. Defapt ce sa schimb anume? Marca?
16. Ce brand de mascara folosesti? Maybelline. Folosesc brandul asta de vreo 3 ani. Imi place. Acum am ultima mascara. Roz.
17. Sephora sau Mac? Sephora, clar. Spre rusinea mea (!?!) nu stiu ce este MAC. O sa ma documentez.
18. Ai un card Mac Pro? Iar Mac? Am cateva carduri de credit, unul de salariu si unul de Metro.
19. Ce instrumente pentru machiaj folosesti? Hahaha. Ce intrebare cretina. Pai degetele. Se folosesc cel mai bine pentru fondul de ten, periuta de la mascara si pensula pentru brush. Ah si time to time cand imi dau cu culoare pe pleoapa (negru), mai am o pensulica speciala.
20. Folosesti baza de machiaj sau primer pentru ochi? Nimic din toate astea. Cu tenul meu uscat…cat mai putine chestii. Nu-mi place fata incarcata. Doar crema de zi. Si anticearcan
21. Dar pentru fata? Vezi mai sus si in loc de anticearcan, fond de ten.
22. Care este culoarea de fard preferata? Negru. Am ochii negri si daca folosesc…roz, de exemplu, parca sunt batuta
. Verde, albastru, mi se potriveste, dar nu-mi plac. Oricum prefer tusul sau creionul. Rar folosesc fard de pleoape.
23. Folosesti creion sau tus? Ambele. Depinde ce machiaj vreau.
24. Cat de des iti bagi creionul in ochi? Niciodata. Nu stiu de ce. Imi mai bag mascara in ochi, dar nu e ceva nou ![]()
25. Ce crezi despre pigmenti? Pentru? ![]()
26. Folosesti machiaj mineral? N-am incercat. Ie bune dă ceva? Adica pentru tenul meu, zic!
27. Care e rujul tau preferat? N-am asa ceva; nu folosesc. Doar lipgloss.
28. Dar lipgloss? Sunt indragostita de Victoria’s secrets. Nu se gasesc in Romania din pacate. Am si Lancome, dar nu ma omor dupa el.
29. Care e blush-ul tau preferat? N-am preferinte. Bun e ala care sta pe fata.
30. Iti cumperi produse de machiaj de pe Ebay? Never! N-as face asa ceva. Pai pana nu vede ochiu’ meu, pana nu simte nasu’ meu….
31. Iti plac magazinele cu produse cosmetice? Daca ma lasi intr-un d-asta….n-ai treaba cu mine. Daca e si plin de parfumuri…Wooohoooo!
32. Mergi la Cosmetic Company Outlet? Avem asa ceva aici? In tara la noi zic? :O :O :O
33. Ai luat vreodata in considerare sa faci cursuri de machiaj? Da. Dar nu am facut. M-am specializat pe parcurs ![]()
34. Uneori esti stangace cand te machiezi? Never. Am dexteritate. Chiar si ochii imi ies la fel amandoi
. In plus, ma machiez in maxim juma’ de ora (suna mai “putin” de 30 de minute). Depinde de “greutatea” machiajului.
35. Numeste o “crima” in ceea ce priveste machiajul. Machiajul “glet”, machiajul super colorat.
36. Iti plac culorile aprinse sau cele neutre in ceea ce priveste machiajul ochilor cat si buzelor? Depinde de eveniment. De obicei, cum spuneam folosesc doar creion sau tus. Si daca folosesc doar negrul ca si fard de pleoape…zic ca e destul de “aprins”. In ceea ce priveste buzele, daca ai un machiaj aprins la ochi, automat se foloseste o culoare cat mai pala pe buze, sau daca folosesti tus, poti folosi atat lipgloss/ruj neutru cat si o culoare aprinsa (rosu, gen).
37. Care celebritate are intotdeauna un machiaj impecabil? Sunt multe, la cati bani dau profesionistilor. Totusi JLo, este de departe celebritatea cu un machiaj impecabil. Indiferent de machiaj.
38. Daca ar trebui sa iesi din casa folosind un singur produs de machiaj care ar fi acela? Hai ma, doar unul? Pai orice femeie trebuie sa stie ca cel mai folosit si folositor este mascara. Dar as adauga si un anticearcan. May I? ![]()
39. Iesi din casa fara sa te machiezi? Da, doar daca ma duc pana la chioschiul de langa bloc. Altfel e urat.
40. Crezi ca arati bine si nemachiata? Nu stiu. Mi s-a spus ca da. Oricum, arat ca o pustoaica fara machiaj. Dar nu-mi place ca am cearcane. Nu adanci. Ca toate femeile care se machiaza dealtfel. Si nu ma refer la cele de 18 ani, la naiba!
41. Din punctul tau de vedere, care e cel mai bun brand in materie de cosmetice? Habar n-am! Personal zic ca orice produs merge la tenul meu, pentru mine este perfect.
42. Ce crezi despre makeup? Este de departe un must have. Si nu vorbesc la misto. Cat de putin, dar sa fie. Decat sa-ti vada toata lumea punctele negre de pe nas si cearcanele de la ochi…mai bine folosesti un fond de ten. Zic si eu.
Gata? Shit! Imi intrasem in mana.
Acum, cine vrea sa ia aceasta “secretoasa” leapsa, e liber sa o faca. Mi-e lene sa o dau eu mai departe. Hihihi.
Categories: About me, Fluturi pe creier.
April 13, 2010
Dupa luni bune de la ultima patanie, mi-am zis ca este cazul sa ma mai tund putin, sa-i dau si eu o forma parului astuia, care crescuse destul in 8 luni.
Nu mai avea nicio forma, trebuia tinut mai mult prins si, evident, intins cu placa cand il lasam liber.
Ei bine, imi sun stilista. Raspunde un…cineva, cel mai precis sotul ei.
Ea nu era. Cica plecase in…nu stiu ce tara si nu stia cand se va intoarce. Mi s-a parut ciudat. Sa nu fi stiut barba-su pentru cat timp plecase?
Ori i s-a furat telefonul; zic, nu stiu!
Si iata-ma din nou fara coafeza. Stilist, nestilist, tot coafeza se cheama. Ma rog!
M-a luat disperarea in secunda doi, pentru ca stiu ce am patit in vara. SI stiu cat noroc de stilist bun am.
Dar ma calmez si imi zic ca trebuie sa astept cuminte sa se intoarca in tara. Daca chiar o fi plecata.
Astept o saptamana, sun din nou…telefonul inchis. Mai astept cateva zile, apoi inca o saptamana si tot inchis.
OMG!
Ce ma fac? Unde sa ma duc? Unde sa ma duc ca sa nu dau 100 de lei si sa plec si plina de nervi, eventual sa o si bat p-aia. Nu mi-ar parea rau de bani daca as sti ca decurge totul bine.
Trec in vizita pe la prietena Mihaela [Apropos, iarta-ma ca am uitat cu desavarsire de ziua ta, anul asta. Ma simt ingrozitor. Ieri mi-am dat seama si nu am indraznit sa te sun. Shit!] si imi spune ca ea cu inca o colega au mers si s-au tuns unde se tunde patroana lor. Si fosta mea patroana.
Coaforul cu pricina era la 2 minute de biroul lor, asa ca decid in disperare de cauza sa imi asum riscul de a-mi aranja podoaba capilara acolo. Parea a fi un loc miraculos.
Ajung, nimeni in coafor. Ma asez pe scaun, cer niste reviste de frizuri ca sa-mi fac o idee si sa-i pot arata stilistei ce anume vreau. Eu mai ciufuta asa.
Si in timp ce ma uitam pe revista care defapt nu era revista ci niste printuri cu poze cu diverse frizuri, scoase de pe internet, ii explic fetei ce anume vreau; ea dadea aprobator din cap, semn ca intelege perfect ce doreste caprioara. Adica eu.
Stilista tinerica, frumusica, o placere sa stau pe scaunul ei. Ii povestesc ca vin la ei in urma mai multor recomandari si cuvinte frumoase si fata purcede la treaba.
Eu cu poza in fata. I-am lasat-o sa-si mai arunce un ochi.
Ideea tunsorii mele a fost una simpla. Scurtat putin, filat (din foarfeca), cu volum in partea de sus.
Simplu, zic.
Termina, mi-l aranjeaza putin, platesc, ii las si tips evident si plec.
Arata oarecum ok. Trec iar pe la Miha si-i arat “chestia”. O intreb daca am volum si ea imi raspunde ca nu prea.
Aici m-am panicat. Oricum nu mai aveam ce face.
Ajung acasa tremurand de nerabdare sa-mi spal parul sa se poata aranja tunsoarea si surpriza…no volume!
Deloc. Parca aveam capul tesit. Arata oribil.
Pe langa asta, in partea dreapta am o…gaura, ca sa zic asa. Proasta a filat prea mult si arata groaznic. In partea cealalta e mai ok. In plus a filat prea mult si evident ca parul si-a pierdut forma si volumul.
In concluzie, parul prins sau intins cu placa. Deci nimic nou!
Nu stiu de ce numai eu dau de asemenea cretine si cum dracu mai practica aceasta meserie?
Ori sunt eu nebuna?
Ar fi si asta o varianta, nu zic nu. Dar totusi.
Voi unde va tundeti?
Exista printre cei ca ma mai citesc o persoana care stie sa tunda? Care stie ce sa faca cu foarfeca?
Aveti vreuna dintre voi un stilist care merita “sacrificiul”?
Lamuriti-ma ca o iau razna.
Am sunat-o din nou pe stilista mea si telefonul tot inchis.
Cu prima ocazie, merg direct la ea la coafor. Sper sa nu merg degeaba pana acolo totusi. E destul de departe.
In rest, totul ok.
Ma rog, Mister era sa-si reteze un deget si eu sa-mi sparg nasul, dar suntem ok.
El are degetul doar ciupit in mai multe locuri si eu doar mi-am taiat nasul . Am avut noroc si nu s-a spart.
Saptamana frumoasa.
Categories: About me, Chichi richi, daaaaa.
March 30, 2010
Am momente cand gandesc, v-am zis?
Serios! Si atunci cand gandesc eu, ajung la concluzii. Cat de tare e asta? ![]()
Acum trec prin unul din acele momente in care gandesc si am ajuns, evident, la o concluzie.
Ne nastem pentru a multumi mereu pe altii si mai deloc pe noi.
Pentru a ne multumi pe noi, pentru a ne face pe noi fericiti, facem atat de putine lucruri. Si asta mi se pare oarecum legat de faptul ca facandu-i pe altii fericiti, suntem si noi fericiti. Altfel nu-mi explic.
Mai intai ne multumim parintii. Cu note bune la scoala, cu un comportament civilizat, cu cuvinte frumoase, cel putin in preajma lor, cu respectul pentru ei. Ma rog, asta vine de la sine.
Apoi, mergem la gradinita, unde trebuie sa facem lucruri frumoase, ca sa ne multumim educatorii si parintii, apoi la scoala generala, unde trebuie sa invatam bine si sa luam note mari si premii bune, pentru a ne multumip parintii si profesorii. Si pe noi, daca ne place scoala si ceea ce facem acolo.
Apoi mergem la liceu. Deja suntem mai stapani pe noi, pierdem din entuziasmul pentru scoala si descoperim ca ne atrag mai mult si intr-ul alt fel cei de sex opus (sau acelasi sex), orele par atat de plictisitoare si am vrea mai degraba sa fim la un film, la o plimbare, o cafenea (mai in trend adica!). Parintii incep sa devina usor dezamagiti, ne cearta ca am devenit atat de delasatori. Nu stiu ei ce misto sunt chestiile pe care le facem. Nu au cum sa stie pentru ca ei sunt batrani si nu inteleg ce simt tinerii. Asta in capul nostru, evident.
Pentru ca in realitate, nu-i multumim nici pe ei, dar nici pe noi. In liceu invatam ce cool este sa fumezi. Sa chiulesti.
Defapt eu vorbesc din alte timpuri. Acum se invata asta inca din scoala generala. Inclusiv sexul. Dar asta este alta poveste.
Si totusi, fac o paranteza si spun ca azi nu mai stiu astia mici ce inseamna sa te tii de mana cu iubitul o saptamana, doua si sa astepti cu sufletul la gura primul sarut. Sa mergi cu el/ea la film si sa te rogi sa te tina de gat, eventual sa-ti dea un pupic pe obraz. Eh!
Revenind, daca ai noroc si iei BAC-ul, devii student. Daca ai aspiratii, evident. Desi azi, nu mai inseamna nimic o diploma, daca nu ai pile sa obtii un serviciu bun. Sau daca nu ai noroc.
La facultate trebuie sa-ti multumesti parintii (din nou), profesorii, colegii. Trebuie sa fii prezenta la petreceri, sa copiezi la examene. Altfel esti tocilar si nu esti acceptat in “comunitate”. Daca pici examenele, se supara ai tai pe tine si tu te gandesti ca trebuie sa inveti/copii inca odata, asta insemnand ca iti pierzi parte din vacanta.
Cu putin noroc termini facultatea si incerci sa iti gasesti un serviciu, daca nu ai inca.
In acest moment trebuie sa multumesti pe toti cei din jurul tau, si daca stii ce doresti, nu accepti orice serviciu, doar sa ai ceva de munca si sa castigi un ban. Vrei mai mult si trebuie sa fii si tu multumit cu salariul tau. Cu asta traiesti, te distrezi, iti cumperi chestii, mananci, bei. Eventual vrei sa ai si o casa, deci intrebuie un imprumut. Nu poti face nimic din toate astea cu 2 lei amarati pe post de salariu.
Din pacate, la noi in tara, sunt foarte putin cei care muncesc si sunt multumiti de munca lor si de banii pe care ii fac. Si asta pentru ca totul incepe cu interviul care “pute” la noi in tara. Si cu cei care accepta orice.
Angajatorii nu stiu sa ia interviuri. Nu stiu! In loc sa stea de vorba cu tine sa vada ce creier ai, ce poti face, ce poti invata, daca poti invata mai mult decat stii, daca se pot baza pe tine, ei iti tantesc in fata un test si gata. Au rezolvat-o.
Si apoi vad cum au angajat niste idioti care nu stiu decat trei lucruri si alea fortat.
Asa ca nici acum nu putem fi multumiti.
La pensie ne plictisim, dupa ce muncim ca imbecilii zeci de ani pentru o pensie de rahat.
Intre timp, mai avem si prieteni pe care trebuie sa-i multumim, sa-i ascultam cand au nevoie de noi, sa-i sprijinim cum putem la ananghie, sa fim fericiti cand ei sunt fericiti. Cu putin noroc si ei fac acelasi lucru pentru noi. Nu…cu mult noroc, gasim niste prieteni adevarati care sa faca pentru noi, ce facem noi pentru ei. Care sa vada si cand avem noi probleme si sa se bucure cand suntem noi bucurosi.
Mai avem soti/sotii si copii. Pentru ei facem orice efort si merita. La copii ma refer.
Si daca avem noroc, stim sa crestem niste copii buni, care sa ne respecte si sa stie ca ar trebui sa aibe in noi niste prieteni, nu numai niste parinti.
Abia atunci o sa fim si noi multumiti.
Deci? Voi cand sunteti multumiti de voi si de viata voastra, de cei din jurul vostru?
O saptamana minunata!
![]()
Categories: Chichi richi, Fluturi pe creier, Mda.








The whisperers