M-am trezit cum un gand amar, ma!
La naiba, oare tot ceea ce gresim ni se intoarce impotriva, la un moment dat?
Adica, na, suntem oameni si suntem supusi “minunatei” greseli.
Si, la un moment dat, luam decizii pe care desi le regretam, nu prea mai avem ce face.
Asa se face ca si eu, am luat acum ceva timp o decizie urata, am necajit tare o anumita persoana super ok si, desi nu am vorbit absolut deloc vreun an, vorbim, rar si destul de putin de vreo 3 zile asa.
Ceea ce este aiurea, este ca retraiesc momentele alea. Momentele in care aveam inca in viata mea barbatul pe care il credeam THE FUCKING ONE (bine ca nu mai sunt cu el. probabil ca ajungeam la nebuni.) si pentru care nu mai vedeam nimic si mai ales, pe nimeni.
Oricum, ideea este ca suntem niste marionete ale destinului.
Si nu e corect, frate!
P.S Si, ca sa inteleaga toata lumea. NU E UN SUSPIN, in plm!!!!!
The whisperers