Ma “chinui” de o saptamana sa scriu. Imi zic ca “azi” scriu si tot asa in fiecare zi.
Promit ca azi scriu. Mai dupa 18 asa. Ca am niste treaba mai intai.
Haidi, sa aveti o zi buna!
Archive for the Category »Fluturi pe creier «
Feb
16
De ce cred mai toti barbatii ca femeile sunt cele mai proaste soferite. Nu, serios!
Nu zic ca unele nu sunt, dar nu toate. Multi barbati sunt chiar mai prosti decat 2-3 femei la un loc. Da, da, nu radeti.
Va dau un singur exemplu si cred ca e de ajuns.
Ieri plecam in Bucuresti. Cum v-am mai spus, drumul Buftea-Bucuresti, este presarat de gropi, gropite si cratere. Multe, una langa alta, pe alocuri.
(Nu am ales intamplator poza asta. Chiar seamana nu cosmarul zilnic Buftea-Bucuresti. Mi-e si groaza sa merg la revizie si ITP luna viitoare. Si cum pana se face vremea frumoasa, nu pot repara nimic, autoritatile merg pe burta…ca de obicei)
In fata mea era un nene cu o dubita. Ba, la fiecare groapa, el semnaliza. Daca le lua pe partea stanga, dadea semnal stanga si invers. Cum ma sa faci asa ceva? Cum?
Asta mi s-a parut cel mai stupid lucru ever!
Si mai sunt soferii aia minunati care in loc sa atentioneze colegul de trafic din spatele lui, din timp ca vrea sa vireze, el ce face? Frana, semnal, stanga/dreapta! Hello!
Problema e ca asfaltul, sau ce-a mai ramas din el, este cam alunecos si daca il busesti pe un idiot de genul asta, tu esti de vina. Ca nu ai respectat distanta regulamentara. Pai chiar daca o respecti, in momentul in care idiotul pune frana brusc si schimba directia de mers, nu prea mai ai ce face.
Citeam la Nina ca a avut 2 accidente in 2 zile.
La cum se circula pe stradutele din Bucuresti, nici nu ma mira.
Multumesc celui de sus ca nu am facut niciun accident de cand mi-am luat permisul.
M-am accidentat singura, putin dar nu e mare lucru.
In schimb eu am ghinioane de ceva timp.
Da’ multe si unul dupa altul.
Intai fu ala cu serviciul, apoi au mai urmat altele mai marunte.
Unul dintre ele mi s-a parut de-a dreptul nesimtit.
Am fost la Mister la cafenea Vineri. Ca este karaoke jos in club. Si pentru ca nu a lucrat si erau niste prieteni acolo, am zis sa mergem si noi (ceasu’ rau 
)
Am parcat frumos masina, chiar aproape de cafenea (ma si bucuram ca am prins un loc atat de bun si de aproape), am intrat, ne-am destrabalat putin si pe la 1 si ceva am plecat spre casa. Cand ajungem in fata masinii, zapada pe ea. Pe capota mai exact. Dar nu era zapada proaspata ci una “statuta”. Ma uit la celelalte masini, nimic. Ma bufneste, evident rasul.
Ajunsi langa masina, scot matura din portbagaj si Mister incepe sa dea zapada.
Unde am parcat eu masina era un restaurant. Adica cred ca era restaurant. Nevermind.
Cand ne-au vazut, baietii care lucrau acolo, au iesit imediat si ne-au zis ca verificam capota ca s-ar putea sa fie putin infundata ca in momentul in care a cazut zapada (mai mult gheata), s-a auzit un zgomot urat si lor li s-a parut ca mi-au indoit capota.
Da, asa era.
Misto! Dintre toate masinile parcate, tocmai pe a mea a trebuit sa cada chestia aia de pe acoperis, nu?
Pentru ca toata lumea a povestit cum fu de Valentinu’ asta, eu nu mai scriu. Oricum, nu am facut nimic interesant. Doar am iesit putin prin oras…Sambata. Dumninica mici cumparaturi si..am primit un telefon.
M-am bucurat, pentru ca imi doream un telefon. Defapt doream sa schimb un telefon de care eram mai mult decat plictisita. Si cum ofertele sunt misto, exista si puncte, m-am ales cu un Samsung Corby.
Al meu este portocaliu. Acum daca ma gandesc, mai bine imi luam alb, sau…galben. Anyway. oricum vine in pachet cu 3 capace de schimb. Unul negru, unul portocaliu cu cerculete si unul portocaliu simplu. Macar ii pot schimba culoarea. Hihi.
Imi place si sunt destul de multumita de el, dupa ce l-am butonat 3 zile.
Ah si am mai primit niste chestii de la mama si ceva ce mi-am luat singura.
Deci a fost dragut 
Cam atat pentru azi.
Category: About me, Chichi richi, Fluturi pe creier
9 Comments
Feb
12
Aseara radea Mircea Badea de noi astia care cica preluam sau furam lepse ca sa avem un subiect de scris.
Rautacios, dar are pe undeva dreptate. Nu preiau/fur lepse ca nu am ce scrie. De multe ori, nu am chef sa scriu, sa ma…destainui, sa-mi spun frustrarile. Si-atunci mi se pare mai dragut sa preiau/fur o leapsa, pentru distractie.
Si cu lepsele astea, lumea mai “citeste” putin din ceea ce suntem noi, dincolo de ceea ce lasam a se vedea.
Anyways, Ada, care ma stie o leapsa addict, mi-a plasat doua lepse, pe care le preiau cu placere.
Am sa fiu cat mai deschisa.
Prima leapsa presupune sa pun aici o poezie inspirata de eterna muza -femeia- urmata de o poza in care se presupune ca eu arat fabulos.
Well, sunt cateva versuri care sunt mai degraba un autoportret al tuturor femeilor.
Mi-au placut de cand le-am auzit prima data si le postez cu drag aici, desi sunt in engleza, insa nu s-a precizat limba in care trebuie sa fie scrisa poezia. Banuiesc totusi ca marea noastra majoritate cunoaste macar putina engleza si, in concluzie, mai toti vor intelege versurile.
Versurile sunt dintr-o piesa a lui Alanis Morissette – I’m A Bitch
N-am sa pun toate versurile pentru ca sunt destule, dar pun piesa la sfarsit 
I’m a bitch I’m a lover
I’m a child I’m a mother
I’m a sinner I’m a saint
I do not feel ashamed
I’m your hell I’m your dream
I’m nothin’ in between
You know, you wouldn’t want it any other way
I’m a bitch, I’m tease
I’m a goddess on my knees
When you’re hurt
When you suffer
I’m your angel undercover
I’ve been numb
I’m revived
Can’t say I’m not alive
You know I wouldn’t want it ANY other way
Astea ar fi versurile. Cu poza este mai complicat, pentru ca mie nu-mi place cum ies in poze. Da. Asa sunt eu. Deci nu pot gasi si nici nu am rabdarea necesara sa caut poza perfecta 
, asa ca am sa pun (totusi) o poza care apare ori de cate ori postez la voi un comentariu.
(Poza scoasa )
Ma mai gandesc apoi daca poza va ramane si de maine incolo.
Pentru a doua leapsa trebuie sa raspund la niste intrebari. Cum ar fi:
Cat din viata personala expui scriind pe blog? Cam tot ceea ce scriu aici are legatura cu viata mea personala. Nu inventez nimic. E aproape ca un jurnal, numai ca nu atat de…intim. Ca fiecare scriu despre ceea ce mi se intampla, imi scriu frustrarile, bucuriile, poate chiar tristetile. Sunt un om si asta spune tot.
Cu ce iti dauneaza blogul? Sa-mi dauneze? Cu nimic. Daca mi se parea daunator, nu imi mai faceam blog, sau incercam sa scap de el. Sunt insa persoane care considera ca daca ai un blog, sau stai pe internet, nu ai viata. Poate asta sa-ti dauneze la…imagine. Va anunt ca am viata. Si inca una plina. Imi fac timp sa scriu si sa citesc. Oricum, nu-mi ia prea mult. Cand ma apuc sa scriu, scriu. Nu am devenit cunoscuta, nici nu-mi doresc asta. Am cunoscut insa cateva persoane interesante de la care, poate, am avut ceva de invatat. Si asta m-a bucurat.
Ce reactii permiti? Permit orice, atat vreme cat nimeni nu jigneste e nimeni. Fiecare este liber sa aibe o opinie, sa ma critice sau sa ma aprecieze. Wtf, traim intr-o lume libera, asa ca…exprimati-va! Imi plac oamenii sinceri, deschisi, oamenii care nu sunt lasi si stiu sa dezvolte o idee cu care sa imi arate ca am gresit. Nu imi plac fatarnicii. Deci, daca nu vreti sa jigniti, va este permis orice.
Cam asta a fost. Nu am sa dau leapsa mai departe, pentru ca, sincer, nu stiu cui. Asadar, cine se simte in stare, sa o preia. Sunt curioasa sa vad si ce scriu altii.
LE Ma scuzati ca am indraznit sa incurc interpreta piesei de mai sus, insa asa mi-a fost “oferita” de google si 220.ro. Daca nu va convine, sunteti invitatii mei sa le “bateti obrazul” lor. Daca nu o puteti face, atunci, shut up!
Altceva?
Category: About me, Chichi richi, Fluturi pe creier
13 Comments
Feb
05
Ba, fugi d-aici!
Asta nu mai este un must-have? No waaaaay!
Or sa zica in cor za pitzi (sunt pe laptop-ul lui Mister, Mac. nu stiu sa scriu aici cu diacritice so, shush!)
Saracele, ma!
Cum sa mai faca ma ele acum pozite, cum sa mai fie ele jmecsi? Cum ma?
Toate avem o fata de poza, cum ai zice. De exemplu eu, ca sa ies cat de cat bine, trebuie sa ranjesc…oarecum. Alftel, ies ca un cur.
Sau sa fiu beata. Alea imi ies mereu, ca rad oricum si nu trebuie sa mai iau fata de poza.
Dar, nu prea beau (*whistle*). Da, da. Nu va mirati. Nu beau prea des pentru ca sunt cu masina, la naiba.
Ma rog, e confortabil, dar nici nu ma pot desfasura prea tare.
Nu v-am zis de Revelion? Eram fericita ca-s fara masina si ma gandeam ca o sa beau mult si, eventual ma si imbat (ametesc ma rog, ca doar sunt o doamna). Nu mi-a iesit deloc. Da’ deloc. Am baut destul. Si shot-uri. Nimic. M-am cam enervat, dar a trecut.
Btw, s-a mutat Mister cu serviciul. La fostul Belucci. Biavati acum…something. N-am ajuns inca. Il las sa-si faca intrarea, sa vada care-i treaba si apoi imi fac si eu aparitia
Cica e un local de fite, oarecum. Cafenea si club, Vinerea karaoke, astea. Sa vedem cum o sa fie.
Revenind la poza si la subiectul postului, e groaznic ce se intampla, nu?
Banuiesc ca jumatate din pitzi au vazut poza asta, asa ca sunt deja in doliu si, pentru cele ce nu stiau, iata. Va ajut eu. Ce fata buna sunt. Sa ma scuip sa nu ma deochi.
Am si eu cateva poze oarecum la fel, dar facute la misto cu fetele. Baute fiind, of course!
In alta ordine de idei, sunt acasa. Cica astept doua saptamani decizia noului SS. Adica se va hotari el in doua saptamani pe cine si cum pastreaza.
Vrajeala mai proasta si mai falsa ca asta nu am vazut in viata mea
Si el deja si-a angajat 2 baieti. Da, doar baieti. I woder why! Sau nu ma intreb ca nu ma intereseaza. Perversii de genul asta ma lasa rece. Imi provoaca sila chiar. Si cand te gandesti ca ei ne conduc…
Ma rog, neinteresant.
Ieri am fost in Bucuresti cu ceva treaba si mi-am zis sa numar gropile pana la intrarea in Bucuresti, doar pe partea mea de drum. M-am oprit pe la 103, pentru ca era sa fac doua accidente din cauza a doi idioti. Un el si o ea.
Pe ea am vrut sa ma dau jos sa o iau la picioare. Si eu si Mister, dar m-am abtinut. S-a aruncat ea pe trecerea de pietoni ca “e dreptul ei”. Ce e? Dreptul tau?
Poate stangul tau.
Astia inca nu au inteles ca nu au niciun drept atata vreme cat trecerea nu este semaforizata. Norocul ei ca era uscat pe jos si au tinut franele.
Apoi se oprise in mijlocul trecerii de pietoni si comenta. Incurcase ea toata circulatia. Toata lumea o injura, ea nimic. Cu gura mare. Ce-as fi luat-o la pumni. Imi venise apa-n gura de pofta de o bataie.
Si am mai injurat pe cineva. Da’ rau. Am luat si am dat tot ce se putea lua si da. Ca la cate gropi am luat, nu aveam cum sa nu zic nimic. Daca o sa am probleme cumasina, le duc si factura de la service.
Cum ziceam intr-un alt post, ocolesti o groapa, dai in alta, pentru ca pe alocuri sunt 3-4 gropi, una langa alta.
Dar, ca de obicei, cainii latra, ursul merge. Nu e nimic de facut.
Ati vazut cine ne conduce. Niste mincinosi perversi. Hua!
Haidi sa avem un weekend minunat.
P.S Daca auziti ceva de vreun loc de munca interesant, sa ma anuntati.
P.S.S La naiba, e greu cu Mac-ul. Abia am reusit sa salvez poza cum trebuie.
Category: About me, Chichi richi, Fluturi pe creier, Mda
5 Comments
Jan
28
Si, ca sa trecem peste postul trist de ieri, am primit ceva interesant pe mail.
Ma gandesc ca macar barbatii si tot si-au pus vreodata intrebari legate de ceea ce urmeaza sa va arat.
Asa ca eu, ca o fiinta draguta si simpatica care sunt, am decis sa va intind o mana de ajutor.
Intrebarea este: de ce prezervativele vin in cutii de 3, 6 si 12 bucati. Iata si raspunsul:
|
||
Category: Chichi richi, Fluturi pe creier
14 Comments
Jan
25
Voi nu v-ati saturat de monotonia asta?
Nu v-ati saturat sa vina Lunea ca sa aveti la ce sa va ganditi toata saptamana, gen “abia astept ziua de Vineri”?
Am ajuns ca niste roboti. Nu mai stim altceva decat sa plecam Lunea la serviciu si sa stam in weekend acasa. Zic in weekend pentru cei mai fericiti dintre noi, care nu lucreaza in ture si au weekend-urile libere.
Eu am lucrat Sambata, dar asta se intampla odata la 3 saptamani, pentru ca facem prin rotatie.
Anyway, e mai nasol ca trebuie sa ma car de acasa pentru 3-4 ore in care nu fac nimic. Eventual imi bag un film. Eventual mai suna telefonul si mai vrea cineva vreun numar de telefon, pe care eu oricum nu-l stiu, deci nu pot ajuta cu nimic. La noi sunt in jur de cateva mii de numere de telefon. Si asta fara interioare. E totul structurat pe judete, prefecturi, primarii, bla bla bla. Nu stiu. Personal, nu am niciun numar de telefon, si fatele care au aceste numere, stiu cum si le tin si cum sa le gaseasca. Eu nu stiu. In plus, iti cer numere cu prescurtari, gen OPP. WTF is OPP?
Deci, revenind la rutina. Daca lucram dimineata, pana ajungeam eu acasa, mai aveam putin timp pentru un dus si de ceva harjoneala (eventual!), poate de ceva mancare, ca trebuia sa ma bag la somn. Daca vin dimineata trebuie sa ma trezesc la 6. E urat asta. I don’t do mornings!
La ora la care intru eu, sunt chiar multumita, desi rutina este aceeasi.
De exemplu:
- ora de trezire poate oscila intre 9 a.m si 10 a.m, in functie de ceea ce am de facut inainte sa plec la birou. Stiu ca ma invidiati. Ma invidiez si eu cateodata dar, dupa ce ca fac naveta si am facut-o atata amar de vreme, meritam si eu macar atata lucru, nu?
- daca ma trezesc mai inainte de ceasul desteptator, dau drumul la tv si-l stresez putin pe Mister, care doarme la ora aia, d’oh!
- duş, spalat pe dinti si pe faţa;
- eventual ceva de mancare, daca nu ma simt prea grasa. Daca ma simt grasa si urata si am si celulita, aman “micul dejun” pana pe la 12, ca mai mult nu rezist. Sunt si eu om, ce naiba!
- infrumusetat; asta presupunand machiajul si aranjarea minutioasa a parului. Fiind in perioada de crestere, il tin mai mult prins, sau intins cu placa (of course!). Cum cu placa nu prea-mi place sa-l intind atat de des, raman la prinsul intr-o coada de cal. E cam mica coada, dar e acolo si e a mea, da? Comentarii?
- dezghetat masina (nu prea e cazul la 10:30-11:00), incalzit motorul.
- plecat in trafic. Pana la Bucuresti, ma simt ca in vacanta de vara, pentru ca am o mare de gropi de ocolit. Daca apuc sa le ocolesc. De obicei nu-mi iese mereu, pentru ca daca ocolesc una, dau in cealalta si tot asa. Inainte de prima gheata/zapada, aveam un asfalt atat de misto… Ti-era mai mare dragul sa mergi pe el. Ne invidiau cei din Bucuresti, sunt sigura. Numai ca, atata vreme cat banii merg mai mult spre buzunar, se folosesc materiale proaste si, de aici , asfaltul cedeaza la primul inghet. Si de la o gaurica mica, mititica, ajung niste cratere de toata frumusetea. Si noi ajungem cu masinile mai des la service. Dar asta este alta poveste.
- trafic, injuraturi, semne si alte chestii pe care nu vi le pot descrie, ajung in Bucuresti, unde totul se dubleaza. Adica injuraturi, semne si alte chestii.
- pe drum ma gandesc unde dracu imi las io masina, pentru ca nu am unde. Cum ziceam Vineri, acum fiind frig afara, nu mai e baiatul de la parcare, in parcare si deci nu mai platim parcare. Yeeeey. Nu stiu cat va tine sau care este totusi cauza pentru care baiatul lipseste, dar mie-mi convine de minune.
- n-am unde parca pentru ca toate locurile sunt ocupate si mai este cate un “jmeker” care parcheaza pe doua locuri, asta insemnand ca un amarat ca mine, nu mai poate parca omeneste, asa ca trebuie sa blocheze pe altul si sa-si lase numarul de telefon.
- ajung in birou, in sfarsit, si-mi leg telefonul de gat. Pai da, pentru ca de obicei nu stau cu telefoanele “dupe” mine..
Ajunsa la birou, fac, sau nu fac ceva, dar astept sa vina ora la care pleaca SS, asta insemnand ca putem pleca si noi.
Mai nasol este pentru directorul de cabinet, care vine in fiecare zi la ora 8 a.m si pleaca si la 8 p.m. That sucks big time! Daca eram in locul lui, intram in transa demult. Singurul lui “noroc” este ca familia lui este in alta parte si nu prea are nimic de facut si se plictiseste “acasa”. Dar chiar si asa.
- 7:00 – 7:30 p.m plec spre casa. Daca am noroc, pot face si 40 de minute pana acasa.
- eventual ceva de mancare. Asta depinde de cat am mancat deja la birou, sau daca si ce anume gateste Mister. Cum sunt pofticioasa…
- stat putin in pat. Giugiulit, jucat, obosit.
- duş, demachiat, pat.
- eventual un film, pe care nu reusesc mereu sa-l vad pana la final.
Ah si printre picaturi, bagat la spalat, gandit cu ce sa ma imbrac a doua zi, eventual calcat ceva, spalat vase, strans lucrurile aruncate cu o seara in urma, etc.
Cam asta este programul strict. Boring, boring, boring.
De ce cacat nu inventeaza astia si munca la domiciliu. Adica de ce sa consum atata benzina, energie, nervi si timp ca sa merg la Bucuresti zilnic? Exista internet, suntem destul de inteligenti, asa ca am putea lucra simplu si frumos de acasa. Pe stilul: primesc fax cu lucrarea pe care ar trebui sa o fac, o fac, o trimit inapoi si gata!
Ce tot trebuie sa fim prezenti acolo, sa se consume atata energie, pentru atatea mii de calculatoare, sa se polueze atat de mult aerul din cauza atator masini, care circula zilnic. AM putea economisi bani pentru produsele de machiaj, pentru hainele office, etc.
Nu e asta o idee de 1000 de ori mai buna? Mai ales pe criza asta?
Eu asa zic. Hai refectati si voi and let me know!
Acestea fiind spuse, va doresc o saptamana misto.
Category: About me, Chichi richi, Fluturi pe creier, Mda
8 Comments
Jan
22
E Vineri. Thanks God is Friday! Si eu casc mai, mai sa inghit monitorul. Am venit si azi devreme si evident, nu am dormit bine. La ora 22:30, Mister a terminat de gatit si am inceput sa mancam.
Nu, nu am mancat mult, dar dupa ce el a muncit 3 ore jumatate, eu sa-l refuz? Nu m-a lasat inimioara. MI-am pus o lingura din ceea ce a gatit el si am mancat cu el.
Apoi, s-a facut 23, 24…si nu dormean. Cand a sunat ceasul (desteptatorul de la telefon), la ora 6, mi-a venit sa dau cu el de pereti.
Am stat 5 minute si mi-am dat cu apa pe fata, dar nisipul din ochi nu vroia sa iasa.
M-am machiat fara niciun chef, ca doar nu puteam iesi pe usa nemachiata.
Pentru ca nu-mi pregatisem nimic de imbracat, m-am apucat sa imi caut. Mi-era atat de lene…
Nu imi convenea nimic. Dar nimic. Umblam in chiloti prin casa si mai ca imi venea sa imi pun geaca si sa plec asa. Ce atatea haine? Plus sutien. Iarna nu trebuie sa purtam sutien. E un chin. Dupa ce ca am multe haine, mai port si sutien? Cu ce-am gresit?
Am gasit o pereche de jeans negri, o camasuta si eram gata.
inainte de a-mi aranja parul, l-am rugat pe Mister sa-mi lege cordonul de la camasa (la spate), ca nu reuseam la cat eram de chiauna. Imi pune o intrebare total nepotrivita, orei, grabei si stresului ca nu eram gata : cu unghille astea te duci la birou?
WTF? M-am simtit ca un cur si m-am uitat la ele. Ce au?
Nu intelegeam. N-au nimic, tocmai!
E adevarat ca erau doar lacuite. Nu am avut deloc timp sa mi le dau cu lac de unghii colorat. Asta era problema?
Credeam ca sunt murdare sau asa ceva. E adevarat ca mi se tot rup si sunt foarte scurte. Asta nu-mi place deloc, dar nu am ce face. Acum 3 ani cand au inceput sa se “poarte” unghiile false, cine avea? Eu, evident. Le-am tinut cam juma’ de an si apoi le-am dat jos. Eu. Nu ma intrebati procedeul ca a fost urat si neplacut. Dar singurul la indemana.
De atunci nu-mi mai cresc deloc unghiile si nu stiu ce sa fac. 
Mi-as mai pune unghii, dar mi le stic si mai rau, plus ca deja numai este ceva misto sa ai unghii false. Toate pitzipoancele au. No fun!
Ah si mi-au crescut putin pielitele. Daca ma uit mai atent, nici mie nu-mi prea place manechiura mea. Cu unghiile astea atat de scurte.
Parca sunt un copil de generala.
Cu privirea iscoditoare, Mister si-a incheiat “pledoaria”. Nu stiu. Am zis si eu.
Pe traseu a fost chiar ok, s-a circulat bine si am decis sa vin cu masina pana la Minister. Ii dau aluia 10 lei si gata. N-aveam energia necesara sa mai iau si metroul si sa-l mai si schimb de 3 ori.
Am parcat masina si am fost bucuroasa ca nu era baiatul cu parcarea acolo. Cred si eu la -15 grade.
Deci nu am mai dat bani. Yeeeey.
Acum ma streseaza unghiile.
Si faptul ca maine lucrez.
Life sucks!
Hai, va doresc un weekend minunat. Si…mai odihniti-va!
Category: Chichi richi, Fluturi pe creier, Mda
9 Comments
Jan
20
Am primit un mail, de la prietena mea Scorpi cu ceva ce mi s-a parut relativ interesant.
Am sa-l pun si aici, cu comentariile mele, langa si cu rugamintea ca fiecare dintre voi sa va spuneti parerile, desi nu o veti putea face pentru fiecare motiv in parte.
Tot ceea ce apare scris Italic, de alta culoare, este comentariul meu vis-a-vis de motivul respectiv.
Asa…
Este vorba de ceea ce facem noi si distrugem viata barbatilor. Care e oricum distrusa, dar na…
Imi par putin misogine motivele. Parca au fost scrise de un barbat, nu de o femeie.
E adevarat ca sunt si femei atat de cretine, dar…
O sa comentez din punctul meu de vedere si eu zic ca sunt o femeie cu capul pe umeri. Zic eu!
“Foarte mic inventar de metode prin care noi, femeile, distrugem viata barbatilor:
1. Lacrimile.Pentru ca par dragalase, interesante si incitante oricarui barbat aflat la inceputul vietii amoroase, dar ii enerveaza cumplit pe cei care au asistat deja la varsarea a mai mult de zece galeti. Pentru ca, desi universul se apropie cu pasi mari de disolutie, ei n-au reusit inca sa invete cum sa reactioneze atunci cand noi plangem. Cum sa invete, saracii, din moment ce, daca incearca schema cu luatul in brate, vom plange si mai tare pentru urmatoarele doua ore, iar daca aleg datul cu basca de pamant si bocancii in mobila, vom plange mai incet ca intensitate, dar pana dimineata? Nu cunosc barbati care sa mai poarte basca si nici sa dea cu ea de pamant. Eventual ne trag vreo doua palme, in cel mai bun caz. Personal, plang doar cand sunt foarte, foarte nervoasa, cand sunt nedreptatita si lupt sa demonstrez ca nu este asa, dar lupt degeaba si…cam atat.
2. Zodiile. Pentru ca s-au saturat sa-si sune mama, la inceputul fiecarei noi relatii, ca s-o intrebe a nu stiu cata oara la ce ora s-au nascut pe motiv ca noua iubita tine musai sa le calculeze ascendentul. E drept, l-ar putea tine si ei minte de la o relatie la alta, dar le e si-asa destul de greu sa-si memoreze zodia. Sunt femei care fac asa ceva? Cine? Neti Sandu, gen? Ewwww…
3. Pisiceala. Pentru ca apare in cele mai nepotrivite momente ale vietii lor. Exemplu:
Ea: BUZZ!! ce faci, gandacel, muncesti?
Ea: BUZZ!
Ea: BUZZ!! pisiii, de ceee nu raspuuuunzi?
El: treaba si tre’ sa intru-n sedinta, vb mai tarziu
Ea: nuuu, acuum, un piic
Ea: hai, ma, puiut, ca ma alint si eu nitel. spune-mi ceva frumos si te las :-S
Ea: BUZZ!! de ce nu ma bagi in seama? nu ma mai iubeeesti?
El: bai, intelege ca nu pot
Ea: bineee
Ea: pa, chiar m-ai enervat, sa stii
Shiiiit, daca ar avea Ea asta un Mister ca al meu nu s-ar mai stresa atat. Oricum, bine ca Mister nu este cu YM-ul & stuff. Haha. Oricum, Ea asta mi se pare si mie libidinoasa. Cu una d-asta, in 2 luni maxim o lasi dracu!
4. Tinutul in brate. Pentru ca daca, intr-o noapte, sunt foarte obositi si uita sa doarma cu noi in brate, a doua zi dimineata avem bot. Nu zau! De unde sunt scoase astea? De multe ori nu suport eu sa ma tina in brate. Adica daca vreau sa dorm si ma tine in brate simt atat de mult nevoia sa ma misc, ca devin nervoasa si ma desprind. Apoi am linistesc. Next!
5. Declaratiile de dragoste. Pentru ca trebuie sa raspunda de minimum zece ori pe zi la intrebarile „Ma iubesti?” si „Cat de mult ?”, iar daca de la a opta oara-ncolo raspund plictisit, e nasol. Evident ca raspund plictisiti saracutii de ei (!!!). Pe cine doare gura sa zica “da”? Fapte nene, nu vorbe!
6. Complimentele. Pentru ca, daca nu observa ca ne-am schimbat rujul, ca am fost la coafor sau ca avem o rochita noua si nu verbalizeaza observatia prin niste cuvinte dragute (si originale!), iar e nasol. Hmmm. Mister ( ca si mine), nu suporta rujul. Personal accept lip gloss-ul, dar daca mi se ia nu sar grabita sa mi-l “refac”. Daca iti faci mereu aceeasi freza la coafor, e evdent ca omul de langa tine nu va mai sesiza schimbarea. Hello!!!
7. Micile crizulite. Pentru ca punem bot din senin si ne enervam daca ei nu observa. Iar daca observa si ne intreaba ce am patit nu vrem sa raspundem. Iar daca insista, plangem. Nu mi s-a intamplat sa put bot din senin. Mi se pare cretin.
8. Capriciile. Pentru ca ne apuca pofta de biscuiti cu crema la 1,36 noaptea. Pentru ca ne dam cu fundul de pamant cate o saptamana sa ne duca la munte, iar cu o ora inainte de plecare nu mai vrem sa mergem nicaieri fiindca ne doare burta si avem o depresie. Ah, c’mon!
9. Intrebarile. Pentru ca vrem sa stim la ce se gandesc exact cand ei n-au chef sa vorbeasca cu nimeni. Daca au o fata crispata si prea ganditoare, na. Si eu as fi curioasa.
10. Fitele. Pentru ca vrem sa ne umple presul de la usa cu flori, iar daca se intampla, facem figuri si mai mari. Pentru ca plecam la mama doar ca sa se roage de noi sa ramanem si, daca n-o fac, suntem de parere ca ne-au umilit. Prima parte nu am inteles-o. Ma’ bad! A doua, o tampenie.
11. Absurdul. Pentru ca uneori ii iubim doar daca ne arata ca nu-i interesam, iar daca se poarta prea frumos si curtenitor, ii consideram blegi. Pentru ca daca ne insala sunt niste magari, iar daca n-o fac ni se par cam papagali.. Doamne ce tampenie? Cine gandeste asa ceva? Arata-mi-o si mie p-aia. Eu ma topesc daca e dragastos cu mine. *sigh*
12. Prietenele. Pentru ca prietena noastra cea mai buna suna exact atunci cand ei au chef de joaca, iar noi alegem sa plangem impreuna cu ea ca a parasit-o porcul in loc sa ne gadilam cu ei si sa ne batem cu perne. Neah!
13. Dezorientarea in spatiu. Pentru ca, dupa 30 de minute de explicatii, tot n-am inteles cum se ajunge intr-un loc in care am mai fost macar de doua ori. Oare? Mai degraba cred ca se pierd ei. Pentru ca nu sunt niciun atenti la detalii
14. Intarzierile. Pentru ca, daca ei intarzie patru minute, sunt nesimtiti si nu ne respecta, iar daca noi intarziem 30 suntem printese. Nu! Eu nu intarzii. El daca intarzie 4 minute, nici nu observ. Vorbim de la 15 minute in sus. Si ei intarzie. Trust me!
15. Curele de slabire. Pentru ca ii plictisim cu ale noastre, iar daca se intampla sa ia si ei un kil in plus, in frigider nu se va mai gasi decat iaurt. Huh?
16. Mama. Pentru ca ne apuca migrenele de cate ori trebuie sa bifam o vizita la a lor, dar ii trimitem s-o ajute pe-a noastra sa care sacosele cu gogonele de la piata. Hua!
17. Baia. Pentru ca le oferim mereu o baie supraaglomerata de cosmeticale de-ale noastre pe care n-au voie s-o ude cand fac dus. Serios? Pai langa dus nu stau de obicei sampoane, geluri de dus, balsamuri and shit like this? Astea trebuie sa fie ude, nu?
18. Hainele. Pentru ca oricat s-ar stradui sa se imbrace civilizat si ingrijit, noi tot mai gasim ceva de comentat. Doar cand se dezbraca si le lasa imprastiate si eu am muncit toata ziua sa fac curat si sa aranjez haine. DOAR ATUNCI! Si e dreptul meu, clar?
19. Telefonul. Pentru ca daca ne suna doar de doua ori pe zi, tragem concluzia ca nu ne iubesc suficient, iar daca ne suna de trei ori se cheama ca ne bat la cap. Ma abtin. Imi place sa ma sune si ma suna. Nu simt ca ma streseaza
20. „Vreau asta si o vreau acum!”. Pentru ca, daca le cerem un CD rar pe care ei sunt nevoiti sa-l comande unui prieten din America, ni se pare ca nu sunt in stare sa ne indeplineasca imediat o dorinta, deci nu-i interesam, deci nu mai vrem nici un CD. C’mon!
21. Transferul de vinovatie. Pentru ca, desi nu le-o spunem explicit, reusim intotdeauna sa-i facem sa se simta vinovati de faptul ca noi am busit masina, intr-un moment in care ei erau plecati din tara. Asta nu se aplica la mine. Doar eu am permis. Hihihi. Ceea ce este totusi inversa, este ca Mister reuseste sa ma faca in asa fel incat si daca greseste el, tot eu sa fiu vinovata si sa-mi cer scuze. Stiu asta, dar reuseste de fiecare data. Jesus!
22. Logoreea. Pentru ca ne ia 20 de minute sa le comunicam o informatie care, in mod normal, ar putea fi transmisa in maximum 10 secunde. Nu cred! Hahahaha. Try me!
23 pana la …..1480. Pentru multe alte motive pe care le puteti adauga voi, ca eu m-am plictisit si nu ma mai pot concentra.
Bullshit!
Cam asta a fost. Astept pareri.
Category: Chichi richi, Fluturi pe creier, Sensibila?
14 Comments
Jan
19
M-am lamurit si cu voi.
Nu stiti voi (barbatii cel putin) ce este ala “scaunelul piticului”?
Nici macar cel care a “rostit” numele pozitiei nu m-a lamurit. Cred ca i-a iesit din…taste fara sa stie ce scrie. Defapt sunt sigura, de aceea declar aceasta sesiune de inteligenta sexuala, inchisa.
In alta ordine de idei…ce rau e sa nu ai unde parca.
Ieri am parcat in zona Chibrit, pe locul de parcare al unui locatar.
Din cate stiam eu poti parca pe locul cuiva de la 8 a.m pana pe la 6 p.m.
Mi-am zis ca sunt safe in acest interval.
Apoi, imi faceam mustrari de constiinta gandindu-ma daca cumva omul a lucrat de noapte si vine linistit acasa, stiind ca are un loc de parcare si imi gaseste mie masina. Eu, soferul nesimtit, care din cauza unor cretini care ne conduc, nu avem parcari. Sau avem numai cu plata si de unde dracu sa le mai dau si eu 10 lei/zi (asta fara calculul exact la orele parcate), sa mai bag si benzina (4.27 lei), sa mai si mananc, sa imi mai platesc si intretinerea/tv/lumina/chirie/card/credit si cate cacat mai sunt de platit.
Ce, am 10.000 salariul pe luna?
Nu, evident. Toate se scumpesc si salariile se micsoreaza. Numai in Romanaia e posibil asa ceva. Cum sa fie 4.27 lei benzina. Aia 95 fara plumb. Aia 98 e si mai scumpa. Suntem sub orice limita inferioara a prostiei.
Asa, revenind la locul de parcare ocupat ieri, facandu-mi mustrari de constiinta, dau un search pe google si gasesc un forum unde se discuta despre ocuparea “abuziva” a unui loc de parcare platit.
Si scriau aia p-acolo ca in sectorul 3 iti ridica masina, bla bla bla, cu taxa de ridicare, de transport si de depozitare…in jur de 800 lei.
No shit! M-a luat panica. De unde sa le mai dau si astora bani? Alti bani? M-a luat capu’!
Directorul meu m-a auzit ca ma tot vaietam si mi-a zis pe la 2 p.m ca pot pleca acasa decat sa am surprize neplacute si sa stau stresata la birou.
Dragut din partea lui. Am profitat de ocazie si am plecat.
Am gasit masina la locul ei.
Ah am uitat sa spun ca nici macar nu-mi trecuse prin cap sa las si eu un numar de telefon, sa ma poata contacta omul ala.
Si o colega imi zice ca poate ma blocheaza detinatorul locului si nu-si lasa nici el numarul de telefon si raman acolo blocata. WTF?.
Revenind, masina era la locul ei, dar in fata ei, o masina. Niciun numar de telefon. M-am panicat. Am stat 5-10-15-20 minute si nu aparea nimeni. M-am panicat si mai tare. Dupa aproximativ 40 de minute apare si soferul, putin afumat si isi cere scuze ca m-a blocat dar credea ca sunt owner-ul locului de parcare si ca sunt acasa si poate nu plec.
Hahaha, asta mi s-a parut tare de tot. Cum ma sa gandesti asa?
Bineinteles ca l-am certat ca m-a blocat si ca nu si-a lasat macar numarul de telefon, din bun simt. Eu vorbeam.
Azi am parcat in fata magazinului Mega image, tot in aceeasi zona.
E pe trotuar, dar nu ocupa spatiul de trecere, acolo sunt mereu parcate masini si nu este locul de parcare al nimanui.
Tot nu mi-a dat prin cap sa las numarul masinii. Maine promit sa nu mai uit. La naiba.
Ah…discutiile de le forumul ala cu locurile de parcare particulare, era din 2006. Si am inteles de la prietenul De Moda Veche ca este asa cum credeam si eu. In timpul zilei poti parca masina pe un loc de plata particular, cu conditia de a-l parasi inainte de ora 6 p.m.
Fuck, la naiba!
Sper ca si azi sa-mi gasesc masina acolo si sa fie totul ok.
Desi, fiind la strada, sigur o voi gasi groaznic de murdara, stropita de imbecilii care trec si acum cu viteze de raliu prin zapada si molozul din Bucuresti
Huaaaaa!
Category: Chichi richi, Fluturi pe creier
2 Comments
Jan
15
Ba, sunt suparata. Nu e corect ce mi se intampla, sa moara Neti.
La mine la birou, fiind in centrul Bucurestiului, nu am unde parca. Nu ca in zonele “necentrale” ai unde parca.
Asa, deci nu am unde parca si in zona sunt doar 3 parcari…cu plata, evident.
Si mi se pare atat de cretina ideea in care un ditamai ministerul, cu mii de angajati, dintre care cel putin jumatate au masina, sa nu aibe parcare frate si sa permita unui terţ, sa-i foloseasca spatiul de parcare pe care ar fi putut sa-l foloseasca el. Ministerul zic.
Inca odata realizez cat de prosti suntem. Romanii adica.
Mbun.
Parcam masina in acea parcare privata si vorbisem cu baiatul ala sa-i dau 5-6-7 lei, in fiecare zi sa nu mai completeze chitantele alea si sa-si opreasca el banutii.
E, azi cand am parcat mi-a zis ca de luni nu mai poate lua banii mei asa, ca vine “sefu’” si vede cate masini sunt si el nu are toti bani, bla bla bla.
Pai de unde stie “sefu’” cat stau eu in parcare ma nene. La urma urmei, e sunt pana la 4 acolo. Deci eu daca incep la 12, ar trebui sa-i platesc 4 ore, ca oricum nu stie el cat stau eu.
Dar cred ca nu-i mai ajunge spaguta si de aceea m-a lasat cu buza umflata.
Oricum ma apuca nervii cand vad ditamai orasul european, oras de cacat in care nu ai unde-ti lasa masina sa poti ajunga la serviciu.
Va zic un calduros: ma piş pe voi!
Voua celorlalti, va doresc un weekend minunat.
Category: About me, Chichi richi, Fluturi pe creier
Comments off
The whisperers