Hidden Whispers

The Secret

Wed, 18 Aug 2010 10:04:16 +0000

Poate ati auzit de cartea sau filmul cu acest nume: The Secret aka Secretul.
Wow, cat de multe poti invata despre viata si gandurile tale. Despre cum singuri ne influientam viata pozitiv sau negativ. Despre cum gandurile noastre ne atrag lucruri sau evenimente, sau sentimente bune/rele.
Fiecare dintre noi meditam zilnic la ceva anume, sau la mai multe lucruri pe parcursul unei zile.
Am vazut filmul si acum citesc cartea, pentru ca vreau sa inteleg mai bine ce avem de facut. Fiecare pentru noi insine, sau pentru cei din jurul nostru, apropiatii nostri.
Am descoperit cu mult timp in urma, inainte de a afla de aceasta carte, de acest secret, ca atunci cand iti impui ceva, chiar poti realiza. Gandurile noastre pot fi acelea pe care noi le dorim.
Asa ca putem controla gandurile, putem gandi si chiar vizualiza, ceea ce ne-am dori si astfel sa atragem acele lucruri bune catre noi.
Evident ca nu este nimic usor in asta, ca totul consta in intensitatea cu care ne putem controla gandurile.
Se zice ca exista aceasta lege a atractiei si atunci cand gandesti ca ti se intampla numai lucruri rele, ele chiar ti se intampla si chiar atrag si altele la fel de rele dupa ele.
Poate ca toti am suferit dupa o despartire dupa un iubit/iubita, nu?
Dar mi s-a intamplat sa nici nu sufar macar. Poate doar o zi, sau doua. Pentru ca nu am vrut sa sufar!
Atunci cand am realizat ca celalalt a avut de pierdut, cand am realizat ca eu am dat totul si nu am gresit, abia atunci mi-am dat seama ca nu vreau sa sufar si nu am suferit.
Multi dintre prietenii mei ma urau oarecum pentru puterea de a nu suferi. Am influentat-o si pe prietena mea M, dupa ce s-a despartit de iubitul ei, dupa o relatie de 6 ani. La inceput ma ura ca nu-i dadeam voie sa sufere si ca faceam orice sa o impiedic sa se gandeasca la suferinta ei.
Am reusit sa o fac sa treaca peste asta si i-a fost bine. Mai ales ca EL a fost cel care a gresit.
Sau alt exemplu. Cand stateam cu ai mei, ma simteam rau destul de des, din causa problemelor pe care le am cu Ca si Mg.
Acum 4 ani si jumatate m-am mutat singura si ma panicasem putin. Ce am sa fac atunci cand imi va fi rau? Si am inceput sa-mi repet ca mi-e bine, ca sunt perfect sanatoasa si…n-am avut probleme.
Tadaaaa!
Deci se poate, atata vreme cat ne dorim ceva cu ardoare.
Si asta se poate face si pentru o casa la care visam, despre iubirea pe care ne-o dorim, masina visurilor, bani, etc.
Ganditi-va fiecare la ceea ce va doriti, vizualizati acel lucru si el va veni la voi, fara sa va dati seama.
Cum functioneaza?
Ca si frecventele pe care urmaresti canalele tv, de exemplu. Cand vrei sa urmaresti un show care-ti place, doar schimbi frecventa si vezi acel show.
La fel se intampla si cu gandurile si dorintele noastre.
Daca gandurile sunt negative, atrag frecvente negative. Si daca gandurile sunt pozitive, atunci atrag frecvente pozitive.
De aceea este bine pentru noi ca atunci cand simtim ca suntem deprimati, sau tristi sa ascultam muzica care ne place, sa dansam, sa radem, sau macar sa zambim, sa ne aducem aminte de lucruri care ne-au facut fericiti, sa ne gandim la oamenii pe care ii iubim si care ne iubesc.
Iubirea este cel mai de pret dar care exista. Atunci cand iubim, atragem iubire.
Cu cat iubim mai mult, cu atat vom fi mai fericiti.
Nu, nu, n-am innebunit!
Este ceva ce am realizat demult si care mi-a fost intarit prin aceasta carte.
Va recomand sa o cititi, sau macar sa descarcati filmul si sa-l vedeti.
Ar mai fi multe de spus, dar nu vreau sa va plictisesc. Si daca spun prea mult nu veti mai fi curiosi sa cititi cartea sau sa vedeti filmul.
Scepticii…fuck off!
Si invatati sa ganditi pozitiv!

Umm…

Tue, 27 Jul 2010 14:28:53 +0000

Ba, ca sa fiu sincera, ma plictisesc. De multe ori, chiar prea rau.
Colac peste pupaza cu serviciul, mi s-a stricat si laptop-ul. Mda, e nasol, stiu.
Noroc cu Mister ca are si el un laptop si a fost atat de dragut sa nu-l ia cu el la munca pe care o presteaza pe plantatiile de pe litoralul ~~de cacat~~ romanesc.
Zic plantatie pentru ca fiind sef p-acolo, munceste si in zilele libere. Nu e fun deloc. Bine macar ca face ceva bani.
Si nu-mi convine ca e ocupat, pentru ca daca e ocupat n-are nici timp sa vorbeasca cu mine la telefon destul de mult cat sa ma plictisesc eu
Nu ca m-as plictisi, tocmai asta este.
Laptopul-ui i se foutou placa video. Ce misto. 300 de lei sa mi-l faca. O bagatela, as zice.
Poate faceti o cheta? Pentru un om amarat, jobless?
Sau poate nu faceti. Cine mai are o inima atat de mare in zilele noastre? Aud? A da, exact! Nimeni.
Asta inseamna ca desi ma costa 200 lei sa-mi pun antena satelit Digi, mai trebuie sa ma scotocesc adanc pentru inca 300 lei.
Pai daca RDS&RCS, n-au fost atat de destepti/inspirati sa faca si la Buftea un “punct de lucru”, nu pot sa am si eu cablu de la ei, ca tot omu’ din Bucuresti. Nici net. Asa ca imi pun antena. Si net “cu stick-ul”.
Ce sa-i faci.
Da’ lasa ma, ca trec eu peste criza asta si apoi sa va vad.
In rest, astept sa plec si eu la mare. E greu pana se fac banii. Ca Mister, daca ma duc acolo nu vrea sa ma tina in casa. Desi prima zi, sigur o sa ne-o petrecem “pe camera”. Nu va zic de ce
Apoi o sa vrea sa ne plimbam, sa ajungem si in Bulgaria. Si asta necesita ceva mai multi bani. Dar nu mai multi decat daca am sta doar in Mamaia.
Eniuiei, sper ca va distrati de minune care pe unde apucati.

P.S N-am semnatura pe laptop-ul lui Mister . Da’ oricum stiti cine semneaza articolele mele minunate

Ihim…

Fri, 09 Jul 2010 12:24:06 +0000

Da, da…sunt bine, nu va faceti probleme!
Am zis sa va urez o vara minunata.
Unii chiar meritam, zic!

Caldura mare, mon cher!

Sat, 12 Jun 2010 12:13:57 +0000

A venit ma?
Cata nesimtire si lipsa de educatie! Cum si, mai ales, de ce si-o fi permis sa vina, huh?
Ne mai bucuram si noi de doua trei raze de soare intre doua ploi si niste temperaturi mici pe timpul noptii.
Aproape ca ma bucuram la gandul ca poate, daca tot se schimba atat temperaturile, sa fie cald ziua, dar frigut seara, noaptea, nu?
Macar sa stiu de ce astept dimineata cu caldura de 36 de grade la ora 9:30 a.m
Cata nesimtire, cum ziceam.
Si una peste alta sunt si singura. Sper doar weekend-ul asta.
Mda, Mister e la mare. Shit!
De unde ma bucuram ca nu mai pleaca pe 15 Iunie ci 1 Iulie, deci ar sta mai putin cu 2 saptamani la mare.
De obicei se pleaca la mare pentru tot sezonul. Doua luni si jumatate, gen.
Mama, cat de urat este gandul ca dupa ce petreci zi de zi din viata ta langa un om, brusc trebuie sa ramai doua luni si jumatate singura/singur.
Adica singura, ca despre mine vorbesc. Fiecare simte ce doreste.
Pauza, ma duc sa beau apa ca simt ca ma dezintegrez. Jur!
Cum spuneam, ma bucuram ca mai fur doua saptamani cu Mister. Apoi, a auzit si el niste chestii care ne-au facut sa ne gandim ca vor fi la mare tot sezonul, doar in weekend-uri. Ceea ce ar fi facut un organizator al cafenelei/clubului la care lucreaza, daca ar fi fost destept, sau daca ar fi stiut ca la mare nici nu umbla cainii cu covrigii in coada, nici nu se inghesuie lumea in timpul saptamanii unde au ei piscina si bucata de plaja, ca sa comande o bere la draft, niste fresh-uri si…cafea, evident.
In plus, cine este cafeneaua aia? Ma rog, nu cine ci “cine”.
Nici macar nu am auzit sa faca vreo reclama cum ca deschid ei “portile” minunate la mare, anul asta. Nici macar pe Facebook, unde cafeneaua are cont.
Am crezut ca o cafenea care se vrea de fite…dar mai bine, ma abtin.
Deci, dupa ce gustam din “fructul” placerii de a petrece doar weekend-urile fara Mister, surpriza, a plecat la mare Joi, doar pentru weekend-ul asta. WTF?
Aseara imi spune ca nu stie sigur daca vine Duminica acasa. Huh? I’m sad!
Nu vreau sa comentez prostia umana, dar e dureros, cum toti prostii cretinii si idiotii au bani, afaceri si isi bat joc de angajati si de oameni in general Pai da, ca iei ie jmecheri, ce n-ati inteles?
Asa m-as duce, daca as avea o putere si m-as infige in gatul imbecilului la care ma gandesc eu acum si nu dau nume.
Mi se pare atat de urat, de jignitor si de josnic sa-ti tii angajatii nemancati, fara bani si cu speranta ca vor avea unde dormi “la noapte”. Misto, nu?
Intr-o zi, poate o sa va povestesc cat de prosti pot fi unii. N-am nimic cu nimeni si nu ma consider vreo desteapta, dar cand vad unul mai prost, parca imi creste putin mandria.
Prietena L, a plecat la mare azi.
“Da’ de ce pleci femeie?”
“Pai e cald, hello!”
Evident. Ce intrebare tampita pun si eu.
Si n-ar fi pacat daca ai bani si posibilitati sa nu pleci?
De ce sa stai aici, in caldura asta infecta?
Ii doresc sa fie super fun si ii multumesc ca s-a gandit sa merg si eu.
Din pacate insa, nu poci.
Voua, va doresc o vara superba, racoroasa si plina de surprize misto.
Haidi pa!

De toate….pentru toti

Wed, 02 Jun 2010 09:50:39 +0000

Stiu ca mi-ati simtit lipsa, desi nu s-a vazut nimic la ultima postare.
Banuiesc ca s-a mai scris mai pe toate blogurile despre tot ceea ce ni se intampla, dar, care-i problema? Mai scriu si eu. Abordez altfel problema.
Si prima pe care vreau sa v-o impartasesc, este vesnica problema a romanului si anume, nesimtirea.
Poza pe care urmeaza sa o pun aici, este facuta Sambata la ora 13:30. Pe Dorobanti. Nu stiu de ce, dar imi vine sa spun…evident. Adica evident ca e pe Dorobanti.

Ma gandeam acum, in timp ce incarcam poza, ca fiind sambata, cei care “racoleaza” masini, erau liberi, of course!
Sau, o fi a vreunui “jmecher” de Dorobanti si, daca o fi reclamat cineva masina ca fiind parcata neregulamentar, verificandu-se numarul…au trecut cu vederea. Da’ ce zic eu parcata neregulamentar ca omu’, practic, s-a pișat pe noi toti.
Eh, dar, cum spuneam, nu SUA este tara tuturor posibilitatilor.
Initial am crezut ca omu’ o fi prins rosu imediat ce a intrat in intersectie si na, a trebuit sa se opreasca, dar, mi-am dat imediat seama ca nu este nimeni in masina. Tare.
Acum, imi mai vine in minte inca o intrebare. Frate, ce cacat fac astia cu bani castigati din ridicarea atator masini? Astia nu merg la buget? Ma gandesc ca se strang cativa banuti. Poate contribuiau si astia la relansarea “marii” economii romanesti. Pfff. Futu-l in gat pe Boc. Ma scuzati
Dar de ce sa se intample asa, cand putem lua bani de la fraierii astia mici ca mine si ca tine, sau ca parintii si bunicii nostri?
Eh, astea sunt doar intrebarile uneia care face parte din categoria mai putin avantajata.
In plus, am platit cotizatie la somaj 13 ani, dar nu am dreptul sa iau somaj, pentru ca am avut un an intrerupt pe cartea de munca. Ok si…unde sunt banii mei?
Valabil si pentru cotizatiile la sanatate. Acum sunt degeaba, pentru ca platesti oricum, orice consultatie.
Basca ca nu mai poti lua medicamente compensate, sau gratuitate pentru pentru diabetici. Tata are si diabet si alte boli pentru care retetele necesita compensatie. Si 500 lei pensie. Asa, si? Cui ii pasa?
Mie, voua, lor? Neah! Doar mie, evident!
Dar sa trecem peste necazurile astea…marunte (!!!).
Probabil ca fiecare dintre noi are cate o problema, mai mica, sau mai mare. Si, oricum ar fi ea, este problema noastra si in ochii nostri pare mare.
Vroiam sa va mai spun ca am fost la o nunta la Crama Murfatlar, din localitatea cu acelasi nume.
Am avut, evident nevoie de cazare. Ca doar nu aveam sa conduc 200 si ceva de km, sa ma zbantui la nunta, sa nu beau nimic si apoi inapoi la Bucuresti. Come on!
Ni s-a oferit cazare. Crama se afla undeva in camp.
Langa crama, cam la 300 metri, o casuta, foarte frumusica. Nu stiu cui apartine. Casuta are in dotare 4 camere pentru turisti.
Am luat camera “Merlot”. Ah, da. Toate cele 4 camere au nume de vinuri. Am ramas placut impresionata de camera, pentru ca mobila era noua, facuta cu gust si amenajata foarte dragut.
Dar (exista si un “dar”)…
Am intrat, am aranjat bagajele, mi-am pregatit ce urma sa imbrac la Crama/restaurant si, am zis sa ma intind putin sa ma odihnesc ca sa pot fi apta pentru receptia care avea loc in 2 ore.
Cand sa ma asez in pat, am vazut ca cearceaful, era usor (mai mult) botit. Ma uit mai cu atentie si nu numai ca era botit, dar era folosit si de alte persoane care mai fusesera acolo. WTF?
Par pe perne si in pat ceva praf. Probabil se asezasera si incaltati. Am fugit sa vad si celelalte camere. Poate gaseam una curata inainte sa vina invitatii…restul care mai urmau a fi cazati. Stupoare. Toate camerele erau la fel de…purtate.
Ewww. Intru la baie si observ urme de pipi uscate pe colac. Par si jeg pe chiuveta si urme de pasta de dinti, tot pe chiuveta.
Ma rog, urat. Cica este si 100 lei/noapte. Daca as fi dat bani, ma bateam cu ei. Defapt nu, ca nu as fi avut cu cine.
Casuta in camp, cum spuneam, toate usile deschise si nimeni inauntru. Nimeni ba!
Daca aveam un camion, cand am plecat, puteam sa iau si ceva…maruntis.
In fine. Meniul de la nunta a fost foarte misto si diferit de “clasicul” meniu de nunta de prin zonele Bucurestiului. Nu va mai scriu decat, ca exemplu: in loc de vesnicul peste pane (mult prea fiert) cu cartofi natur, am avut peste la gratar, cu mamaligura si saramura. Yummy!
A fost frumos per total, doar ca este nasol sa nu cunosti pe nimeni si sa nu ai cu cine face o caterinca.
Duminica am fost in Mamaia. Ce pustiu era! Mai erau ceva turisti rataciti, sau localnici, dar foarte putini.
Cam atat pentru azi.
Eh, de cand nu ne-am “auzit”, sper ca v-a mers bine si ca va merge bine.
O saptamana marfa si un weekend minunat.

Well…

Wed, 28 Apr 2010 12:56:16 +0000

Hola chicos!
Da, da…stiu spaniola. Stiam defapt. De pe vremea de dupa revolutie cand toti ne uitam la telenovele. Era ceva nou si…toti ne uitam. Nu va prefaceti ca nu mai stiti, da?
Ma rog, nu urmaream eu intreaga actiune, desi recunosc ca ma prindea subiectul, mereu acelasi, insa imi placea atat de mult cum suna limba, incat ascultam fascinata tot ce vorbeau aia.
Si, incet, incet, stiam sa vorbesc spaniola destul de bine. E adevarat ca nu era accentul spaniol, ala din Spania, but still…
Am fost chiar si la un interviu pe care l-am sustinut in spaniola.
Chiar!
Am depus un CV. Acum multi ani. Nu mai stiu exact cati. Cam 10.
Era o firma spaniola care avea un sediu si in Romania. Cautau doua persoane pentru firma din Spania. Erau acolo doua persoane care urmau sa iasa intr-un an la pensie si pentru ca vazusera ei ca romanasii sunt oameni cu frica lui Dumnezeu si foarte muncitori (pe atunci), au dorit n mod special doi angajati din Romania.
Si ma suna un nene, directorul din Romania, sa ma cheme la un interviu. Mi-aduc aminte perfect cum s-a intamplat. Veneam de la terasa (cola de dimineata, pe-atunci) si imi suna mobilul. Numar necunoscut (nu privat), raspund si ma ia domnul respectiv direct in spaniola, pentru ca eu mentionasem in CV ca stiu limba. Ma rog, nivel mediu ca nici romaneste nu vorbim noi perfect.
M-am panicat doua secunde dupa care am vorbit foarte liber si frumos, am inteles exact unde trebuia sa ajung la interviu a doua zi si am inchis.
Eram tare mandra ca nu-mi imaginasem totusi ca sunt atat de buna
M-am prezentat la interviul cu pricina. Mai erau doua fete si un baiat.
Mi-am asteptat cumintica randul. Eram cu prietena mea Monica si cand m-a strigat am intrat amanadoua in birou. Domnul respectiv nu a fost deloc deranjat de faza asta. Ai nostri sigur ar fi dat-o pe ea afara, evident.
A fost mai intai o discutie libera despre cum stiu atat de bine limba, i-am explicat de serialele minune si apoi a urmat un fel de test, in care imi erau date anumite situatii la care eu trebuia sa scriu ce as face daca as fi fost pusa in situatiile respective.
Foarte tare. Ete ca m-apucai de scris si scrisei si scrisei, pana cand trecu timpul alocat testului si a trebuit sa raspund.
Acum, eu precizasem in CV, cum era si normal ca nu stiam sa si scriu in aceasta minunata limba. Ca la tv-u’ decat auzeam limba.
Si, evident ca testul meu era scris intr-o spaniola de balta.
Si atat de incantat a fost domnul de raspunsurile mele si de felul meu de a fi, incat a zis ca sunt angajata si ca imediat trimite un fax in Spania cu raspunsurile mele…minunate, de altfel
Moment in care m-am panicat. Din nou.
Ummm…ce fax? Care Spania? Se mentioneaza in CV-ul meu ca nu stiu sa si scriu in aceasta limba.
Panica la domnul, de data asta. “Nu stii sa scrii?”, “Nu!”
Panica la amandoi.
La el ca nu mai avea omul pe care il si vedea angajat si la mine ca pierdusem job-ul vietii mele.
Cazare si masa asigurata in Spania si un salar’ de 1500 euroi, la vremea aia.
PANICA!
Am balmajit ca pot invata sa si scriu, sau macar sa vin cu testul asta a doua zi, scris corect.
Nu s-a putut
Pentru ca nenii din Spania asteptat raspunsul in ziua aia.
WTF?
Eu si mirobolantul meu noroc. Cred ca am lipsit cand s-a impartit norocul.
Desi, nu de tot; cred ca am ajuns si am mai prins totusi foarte putin
Cam asta fu cu spaniola mea. Pacat ca intre timp, am mai uitat foarte multe chestii. Pacat.
La un moment dat ma imprietenisem pe Myspace cu primarul din Mallorca
Mai stateam cu el de vorba…cu greu. Nu-mi mai gaseam nici 50% din cuvinte.
Asta este.

Trecand peste asta, daca credeati ca le-ati vazut pe toate, ei bine…

“Di facut mătărânga tare!”

Va pup.

Ce ma mai enerveaza. Nu stiu a cata parte!

Fri, 16 Apr 2010 13:35:05 +0000

Oh Doamne!
Sunt atatea chestii. Sper sa am rabdarea necesara sa le scriu pe toate. Desi sunt mai mult ca sigura ca am sa uit parte din ele.
Mai adaugati voi.

1. Prostia. Si ma refer la prostia la nivel inalt. De guvern. Daca au ales un ministru bozgor, acum nu mai poate omul sa-si mai ia o reteta compensata. Si nici sa “foloseasca” cum trebuie un medic de familie.
De ce toata viata platim bani pentru sanatate, daca atunci cand avem nevoie de ei, nu-i putem folosi? Huh?
Sa va dau un exemplu. Tata are probleme cu inima si nu doar o tensiune mare ci infarct miocardic, cardiopatie ischiemica, are, mai nou, diabet zaharat, inca niste chestii la inima, o gastrita (desi este operat de ulcer dublu duodenal perforat), pietre la rinichi si inca alte chestiute. Asa. Tatal meu este legat zi si noapte de medicamente. Foloseste 6 tipuri de medicamente. Care costa foarte mult. Este pensionat pe caz de boala si are in jur de 500 de lei pensia. Pastilele lui necompensate ar fi undeva la 400-500 lei. Deci?
Si ca el sunt sute, mii de oameni. de unde cacat sa dea atatia bani? Ne cacam vreunu’ bani?
Astia care ne conduc sunt prosti? Sau doar se prefac?

2. Tot prostia, evident. Ce ziceti de pretul benzinei? Pe mine ma ia capu’ numai daca ma gandesc. Cu 30 de lei, fac un drum pana la Romana si inapoi. Din Buftea vorbesc.
Niciunde in lume nu costa atat de mult benzina/motorina. Numai la prostii din Romania. Ca sa faca curu mare astia care au benzinarii. Pe carca noastra. Si oricum tot cretinii care ne conduc, fac comparatie cu cat este afara litrul de benzina. Desi ei au un salariu mediu de 1000 de euro, nu ca noi.
Ca sa faci zilnic naveta Buftea-Bucuresti, trebuie sa dai, in medie, in jur de 600 lei pe luna, numai benzina. Daca lucrezi pe 1400 lei, gen, nu-ti ajung banii de la un salariu la altul. Mai trebuie sa mai si mancam.

3. Ma enerveaza ca si acum am caldura noaptea. Frig caloriferele si platesc intretinere de ma ustura. Acum o sa platesc 350 de lei intretinerea pentru Martie. Si platesc caldura 7-8 luni pe an. Si 500 de lei intretinere in lunile de iarna. Misto, nu?

4. Ma enerveaza intersectiile la care dupa colt imediat, exista o trecere de pietoni, semnalizata, care are verde odata cu mine, trecere de pietoni din cauza careia se blocheaza intersectiile. Evident ca oamenii daca au verde, traverseaza si masinile se opresc, nu? Foarte inteligent.
Specific noua.

5. Furtunul de dus. Am schimbat 4 luna asta. Deci cam unul pe saptamana. Am cumparat ce am gasit aproape de mine, desi am spus celor pe care ii gaseam in magazin ce furtunuri cretine vand. Alaltaieri a cumparat Mister unul care zice-se ca e bun. Mai vedem. Cumparat din Bucuresti

6. Hartia igienica in doua straturi, sau rolele de bucatarie in 2 straturi. E cea mai proasta inventie ever! Nu sunt bune de nimic. Inutil sa explic ce se intampla daca folosesti hartia igienica. Pe care, practic, nu apuci sa o folosesti.

7. Somajul. Daca nu lucrezi 12 luni consecutiv, nu primesti ajutor de somaj. Da’ banii mei, platiti luna de luna, timp de atatia ani, unde sunt? Sunt banii mei. Daca eu am lucrat decat 3 luni, din cauza sistemului cretin, ce vina am eu? Mie mi s-au retinut bani lunar timp de vreo 12-13 ani. Unde sunt banii mei si de ce nu pot beneficia de ei? Cat de cretin sa fii sa scri o asemenea lege si de ce mai platim pentru ajutor de somaj?

8. Gropile. Si rovigneta. O platim DEGEABA! In plus, mai vor sa adauge inca ceva la plata. Pentru soselele de cacat pe care circulam. Unde se duc banii platiti cu aceasta rovigneta? Serios. Unde?
Din cauza acestor gropi am probleme cu parbrizul si amortizorul stanga fata. Din aceasta cauza era sa pierd ITP-ul. Cum era asta? Si de unde scoteam bani de amenzi sau reparatii? Imi dadea cineva banii?
NU! Evident. (Legatura intre parbriz si gropi este aceea ce unele gropi au fost mascate cu pietre si a trecut un bolid cu viteza pe langa mine si mi-a sarit o piatra in parbriz si mi l-a fisurat)

9. Ma enerveaza ca trebuie sa platesc apa. Apa ma! Nu e ca si cum platesti ceva ce poti inlocui. Apa este apa si daca se duc resursele de apa, pa! Deci o platim pentru ca…? Banii aia unde se duc?
Pe langa asta eu platesc si apa calda separat, desi blocul meu are centrala, deci apa rece este doar incalzita. Si pentru asta platesc curent. Hello!!!!

10. Curentul electric. Pentu ce se tot scumpeste ba? Ca sa faca stive de bani niste nesimtiti care detin companiile astea? Da!

11. Ma enerveaza enorm ca tara noastra care ramasese singura unde puteai gasi mancare buna, gasesti numai E-uri si chimicale, carne de pui crescuti “turbo”, oua gen chinezesti (adica contrafacute). Defapt cred ca si asa zisa mancare bio, eco, etc, e la fel de naspa ca si cealalta, numai ca este mai scumpa. Am eu un feeling.

12. Cretinii care detin o functie, sau fac o meserie despre care nu au habar. De exemplu coafeze, instalatori, soferi de taxi, bla bla bla.

13. Politistii din trafic care in loc sa dea exemplu, fac tot ceea ce este nepermis. Sa va mai dau exemple? Este inutil cred. Sunt sigura ca toti i-ati vazut opriti pe trecerile de pietoni, in locuri unde stationarea sau oprirea este interzisa, in curba, in statia de masina, in imediata apropiere a intersectiilor, etc. Bine, iei ie inteligenti si are si voie.

Ma rog, as putea continua. Daca imi mai trec chestii prin cap, revin cu PS-uri. Ma duc mai bine sa imi termin curatenia.
Hai, sa aveti un weekend minunat!

Girls only….cred!

Fri, 16 Apr 2010 12:22:26 +0000

Leapsa noua!
De cand nu am mai primit/furat o leapsa….
Chiar imi lipsea.
Eh, pentru ca Ada s-a gandit la mine, ma grabesc sa “rezolv” leapsa primita.
Ia sa vedem:

1. De cate ori iti speli fata pe zi? Pai cam de doua ori. Dimineata si seara, cand ma demachiez.

2. Ce fel de ten ai? Foarte uscat. Mari probleme am din cauza lui.
3. Cu ce iti cureti fata? Apa si sapun lichid. Cand ma demachiez ma spal cu apa pe fata si apoi folosesc disc cu o solutie demachianta pentru ochi. E mai light. Apoi OBLIGATORIU crema, si/sau ulei de masline.
4. Ti-l exfoliezi? Nu chiar *whistle*
5. Ce brand obisnuiesti sa folosesti? Brand de? Presupun ca tot legat de demachiante &stuff. Pai…Nivea ca este mai grasa crema, demachiantul tot Nivea este, dar am si niste crema de fata de la Garnier. Aia rosie. Ultima. E buna.
6. Ce crema folosesti? Pai zi/noapte Nivea DNAge si Garnier rosu. As vrea sa incerc Olay. Mi-e cam frica ca este cam scumputa si daca nu mi-e buna….
7. Ai pistrui? Nu.
8. Folosesti crema pentru ochi? Nu, se aplica tot crema de fata.
9. Ai fost sau esti predispusa la acnee? Nope. Niciodata. Rar imi apare cate un cos. Mai am cateva puncte negre, dar ma descurc.
10. Ai avut nevoie vreodata sa folosesti Pro-Active? In urma unui search pe Google, aflu ca este ceva contra acneei si, cum ziceam mai sus….
11. Ce fond de ten folosesti? Am doua, amandoua Revlon, unul special pentru ten uscat (si normal. nu vad legatura ) si unul Age Defying. Cam scumpe, dar…ce nu fac fetele pentru tenul lor. Unele fete!

12. Dar anticearcan? Revlon. E d-ala gen pix. Il invartesti de la cur Bun.
13. Ce nuanta a pielii ai? Cam deschis. Dadea bine cand eram vopsita Blue-black.
14. Ce crezi despre genele false? Mi se par foarte incomode, solutia adeziva este execrabila. Am vrut sa-mi pun “implanturi” dar cica nu trebuia sa ma spal pe ochi si alte chestii cretine de gen….si m-am lasat pagubasa. Si-a pus prietena Jammi si a stat vreo luna pana si-a revenit cu genele ei naturale. Bleah!
15. Stii ca trebuie sa-ti schimbi mascara o data la 3 luni? Nu. De ce ar trebui sa fac asta? Il schimb cand mi se termina. Defapt ce sa schimb anume? Marca?
16. Ce brand de mascara folosesti? Maybelline. Folosesc brandul asta de vreo 3 ani. Imi place. Acum am ultima mascara. Roz.
17. Sephora sau Mac? Sephora, clar. Spre rusinea mea (!?!) nu stiu ce este MAC. O sa ma documentez.
18. Ai un card Mac Pro? Iar Mac? Am cateva carduri de credit, unul de salariu si unul de Metro.
19. Ce instrumente pentru machiaj folosesti? Hahaha. Ce intrebare cretina. Pai degetele. Se folosesc cel mai bine pentru fondul de ten, periuta de la mascara si pensula pentru brush. Ah si time to time cand imi dau cu culoare pe pleoapa (negru), mai am o pensulica speciala.
20. Folosesti baza de machiaj sau primer pentru ochi? Nimic din toate astea. Cu tenul meu uscat…cat mai putine chestii. Nu-mi place fata incarcata. Doar crema de zi. Si anticearcan
21. Dar pentru fata? Vezi mai sus si in loc de anticearcan, fond de ten.
22. Care este culoarea de fard preferata? Negru. Am ochii negri si daca folosesc…roz, de exemplu, parca sunt batuta . Verde, albastru, mi se potriveste, dar nu-mi plac. Oricum prefer tusul sau creionul. Rar folosesc fard de pleoape.
23. Folosesti creion sau tus? Ambele. Depinde ce machiaj vreau.
24. Cat de des iti bagi creionul in ochi? Niciodata. Nu stiu de ce. Imi mai bag mascara in ochi, dar nu e ceva nou
25. Ce crezi despre pigmenti? Pentru?
26. Folosesti machiaj mineral? N-am incercat. Ie bune dă ceva? Adica pentru tenul meu, zic!
27. Care e rujul tau preferat? N-am asa ceva; nu folosesc. Doar lipgloss.
28. Dar lipgloss? Sunt indragostita de Victoria’s secrets. Nu se gasesc in Romania din pacate. Am si Lancome, dar nu ma omor dupa el.
29. Care e blush-ul tau preferat? N-am preferinte. Bun e ala care sta pe fata.
30. Iti cumperi produse de machiaj de pe Ebay? Never! N-as face asa ceva. Pai pana nu vede ochiu’ meu, pana nu simte nasu’ meu….
31. Iti plac magazinele cu produse cosmetice? Daca ma lasi intr-un d-asta….n-ai treaba cu mine. Daca e si plin de parfumuri…Wooohoooo!
32. Mergi la Cosmetic Company Outlet? Avem asa ceva aici? In tara la noi zic? :O :O :O
33. Ai luat vreodata in considerare sa faci cursuri de machiaj? Da. Dar nu am facut. M-am specializat pe parcurs
34. Uneori esti stangace cand te machiezi? Never. Am dexteritate. Chiar si ochii imi ies la fel amandoi . In plus, ma machiez in maxim juma’ de ora (suna mai “putin” de 30 de minute). Depinde de “greutatea” machiajului.
35. Numeste o “crima” in ceea ce priveste machiajul. Machiajul “glet”, machiajul super colorat.
36. Iti plac culorile aprinse sau cele neutre in ceea ce priveste machiajul ochilor cat si buzelor? Depinde de eveniment. De obicei, cum spuneam folosesc doar creion sau tus. Si daca folosesc doar negrul ca si fard de pleoape…zic ca e destul de “aprins”. In ceea ce priveste buzele, daca ai un machiaj aprins la ochi, automat se foloseste o culoare cat mai pala pe buze, sau daca folosesti tus, poti folosi atat lipgloss/ruj neutru cat si o culoare aprinsa (rosu, gen).
37. Care celebritate are intotdeauna un machiaj impecabil? Sunt multe, la cati bani dau profesionistilor. Totusi JLo, este de departe celebritatea cu un machiaj impecabil. Indiferent de machiaj.
38. Daca ar trebui sa iesi din casa folosind un singur produs de machiaj care ar fi acela? Hai ma, doar unul? Pai orice femeie trebuie sa stie ca cel mai folosit si folositor este mascara. Dar as adauga si un anticearcan. May I?
39. Iesi din casa fara sa te machiezi? Da, doar daca ma duc pana la chioschiul de langa bloc. Altfel e urat.
40. Crezi ca arati bine si nemachiata? Nu stiu. Mi s-a spus ca da. Oricum, arat ca o pustoaica fara machiaj. Dar nu-mi place ca am cearcane. Nu adanci. Ca toate femeile care se machiaza dealtfel. Si nu ma refer la cele de 18 ani, la naiba!
41. Din punctul tau de vedere, care e cel mai bun brand in materie de cosmetice? Habar n-am! Personal zic ca orice produs merge la tenul meu, pentru mine este perfect.
42. Ce crezi despre makeup? Este de departe un must have. Si nu vorbesc la misto. Cat de putin, dar sa fie. Decat sa-ti vada toata lumea punctele negre de pe nas si cearcanele de la ochi…mai bine folosesti un fond de ten. Zic si eu.

Gata? Shit! Imi intrasem in mana.

Acum, cine vrea sa ia aceasta “secretoasa” leapsa, e liber sa o faca. Mi-e lene sa o dau eu mai departe. Hihihi.

Eu sau ele?

Tue, 13 Apr 2010 14:34:32 +0000

Dupa luni bune de la ultima patanie, mi-am zis ca este cazul sa ma mai tund putin, sa-i dau si eu o forma parului astuia, care crescuse destul in 8 luni.
Nu mai avea nicio forma, trebuia tinut mai mult prins si, evident, intins cu placa cand il lasam liber.
Ei bine, imi sun stilista. Raspunde un…cineva, cel mai precis sotul ei.
Ea nu era. Cica plecase in…nu stiu ce tara si nu stia cand se va intoarce. Mi s-a parut ciudat. Sa nu fi stiut barba-su pentru cat timp plecase?
Ori i s-a furat telefonul; zic, nu stiu!
Si iata-ma din nou fara coafeza. Stilist, nestilist, tot coafeza se cheama. Ma rog!
M-a luat disperarea in secunda doi, pentru ca stiu ce am patit in vara. SI stiu cat noroc de stilist bun am.
Dar ma calmez si imi zic ca trebuie sa astept cuminte sa se intoarca in tara. Daca chiar o fi plecata.
Astept o saptamana, sun din nou…telefonul inchis. Mai astept cateva zile, apoi inca o saptamana si tot inchis.
OMG!
Ce ma fac? Unde sa ma duc? Unde sa ma duc ca sa nu dau 100 de lei si sa plec si plina de nervi, eventual sa o si bat p-aia. Nu mi-ar parea rau de bani daca as sti ca decurge totul bine.
Trec in vizita pe la prietena Mihaela [Apropos, iarta-ma ca am uitat cu desavarsire de ziua ta, anul asta. Ma simt ingrozitor. Ieri mi-am dat seama si nu am indraznit sa te sun. Shit!] si imi spune ca ea cu inca o colega au mers si s-au tuns unde se tunde patroana lor. Si fosta mea patroana.
Coaforul cu pricina era la 2 minute de biroul lor, asa ca decid in disperare de cauza sa imi asum riscul de a-mi aranja podoaba capilara acolo. Parea a fi un loc miraculos.
Ajung, nimeni in coafor. Ma asez pe scaun, cer niste reviste de frizuri ca sa-mi fac o idee si sa-i pot arata stilistei ce anume vreau. Eu mai ciufuta asa.
Si in timp ce ma uitam pe revista care defapt nu era revista ci niste printuri cu poze cu diverse frizuri, scoase de pe internet, ii explic fetei ce anume vreau; ea dadea aprobator din cap, semn ca intelege perfect ce doreste caprioara. Adica eu.
Stilista tinerica, frumusica, o placere sa stau pe scaunul ei. Ii povestesc ca vin la ei in urma mai multor recomandari si cuvinte frumoase si fata purcede la treaba.
Eu cu poza in fata. I-am lasat-o sa-si mai arunce un ochi.
Ideea tunsorii mele a fost una simpla. Scurtat putin, filat (din foarfeca), cu volum in partea de sus.
Simplu, zic.
Termina, mi-l aranjeaza putin, platesc, ii las si tips evident si plec.
Arata oarecum ok. Trec iar pe la Miha si-i arat “chestia”. O intreb daca am volum si ea imi raspunde ca nu prea.
Aici m-am panicat. Oricum nu mai aveam ce face.
Ajung acasa tremurand de nerabdare sa-mi spal parul sa se poata aranja tunsoarea si surpriza…no volume!
Deloc. Parca aveam capul tesit. Arata oribil.
Pe langa asta, in partea dreapta am o…gaura, ca sa zic asa. Proasta a filat prea mult si arata groaznic. In partea cealalta e mai ok. In plus a filat prea mult si evident ca parul si-a pierdut forma si volumul.
In concluzie, parul prins sau intins cu placa. Deci nimic nou!
Nu stiu de ce numai eu dau de asemenea cretine si cum dracu mai practica aceasta meserie?
Ori sunt eu nebuna?
Ar fi si asta o varianta, nu zic nu. Dar totusi.
Voi unde va tundeti?
Exista printre cei ca ma mai citesc o persoana care stie sa tunda? Care stie ce sa faca cu foarfeca?
Aveti vreuna dintre voi un stilist care merita “sacrificiul”?
Lamuriti-ma ca o iau razna.
Am sunat-o din nou pe stilista mea si telefonul tot inchis.
Cu prima ocazie, merg direct la ea la coafor. Sper sa nu merg degeaba pana acolo totusi. E destul de departe.
In rest, totul ok.
Ma rog, Mister era sa-si reteze un deget si eu sa-mi sparg nasul, dar suntem ok.
El are degetul doar ciupit in mai multe locuri si eu doar mi-am taiat nasul . Am avut noroc si nu s-a spart.
Saptamana frumoasa.

Cand?

Tue, 30 Mar 2010 14:37:33 +0000

Am momente cand gandesc, v-am zis?
Serios! Si atunci cand gandesc eu, ajung la concluzii. Cat de tare e asta?
Acum trec prin unul din acele momente in care gandesc si am ajuns, evident, la o concluzie.
Ne nastem pentru a multumi mereu pe altii si mai deloc pe noi.
Pentru a ne multumi pe noi, pentru a ne face pe noi fericiti, facem atat de putine lucruri. Si asta mi se pare oarecum legat de faptul ca facandu-i pe altii fericiti, suntem si noi fericiti. Altfel nu-mi explic.
Mai intai ne multumim parintii. Cu note bune la scoala, cu un comportament civilizat, cu cuvinte frumoase, cel putin in preajma lor, cu respectul pentru ei. Ma rog, asta vine de la sine.

Apoi, mergem la gradinita, unde trebuie sa facem lucruri frumoase, ca sa ne multumim educatorii si parintii, apoi la scoala generala, unde trebuie sa invatam bine si sa luam note mari si premii bune, pentru a ne multumip parintii si profesorii. Si pe noi, daca ne place scoala si ceea ce facem acolo.
Apoi mergem la liceu. Deja suntem mai stapani pe noi, pierdem din entuziasmul pentru scoala si descoperim ca ne atrag mai mult si intr-ul alt fel cei de sex opus (sau acelasi sex), orele par atat de plictisitoare si am vrea mai degraba sa fim la un film, la o plimbare, o cafenea (mai in trend adica!). Parintii incep sa devina usor dezamagiti, ne cearta ca am devenit atat de delasatori. Nu stiu ei ce misto sunt chestiile pe care le facem. Nu au cum sa stie pentru ca ei sunt batrani si nu inteleg ce simt tinerii. Asta in capul nostru, evident.
Pentru ca in realitate, nu-i multumim nici pe ei, dar nici pe noi. In liceu invatam ce cool este sa fumezi. Sa chiulesti.
Defapt eu vorbesc din alte timpuri. Acum se invata asta inca din scoala generala. Inclusiv sexul. Dar asta este alta poveste.
Si totusi, fac o paranteza si spun ca azi nu mai stiu astia mici ce inseamna sa te tii de mana cu iubitul o saptamana, doua si sa astepti cu sufletul la gura primul sarut. Sa mergi cu el/ea la film si sa te rogi sa te tina de gat, eventual sa-ti dea un pupic pe obraz. Eh!
Revenind, daca ai noroc si iei BAC-ul, devii student. Daca ai aspiratii, evident. Desi azi, nu mai inseamna nimic o diploma, daca nu ai pile sa obtii un serviciu bun. Sau daca nu ai noroc.
La facultate trebuie sa-ti multumesti parintii (din nou), profesorii, colegii. Trebuie sa fii prezenta la petreceri, sa copiezi la examene. Altfel esti tocilar si nu esti acceptat in “comunitate”. Daca pici examenele, se supara ai tai pe tine si tu te gandesti ca trebuie sa inveti/copii inca odata, asta insemnand ca iti pierzi parte din vacanta.
Cu putin noroc termini facultatea si incerci sa iti gasesti un serviciu, daca nu ai inca.
In acest moment trebuie sa multumesti pe toti cei din jurul tau, si daca stii ce doresti, nu accepti orice serviciu, doar sa ai ceva de munca si sa castigi un ban. Vrei mai mult si trebuie sa fii si tu multumit cu salariul tau. Cu asta traiesti, te distrezi, iti cumperi chestii, mananci, bei. Eventual vrei sa ai si o casa, deci intrebuie un imprumut. Nu poti face nimic din toate astea cu 2 lei amarati pe post de salariu.
Din pacate, la noi in tara, sunt foarte putin cei care muncesc si sunt multumiti de munca lor si de banii pe care ii fac. Si asta pentru ca totul incepe cu interviul care “pute” la noi in tara. Si cu cei care accepta orice.
Angajatorii nu stiu sa ia interviuri. Nu stiu! In loc sa stea de vorba cu tine sa vada ce creier ai, ce poti face, ce poti invata, daca poti invata mai mult decat stii, daca se pot baza pe tine, ei iti tantesc in fata un test si gata. Au rezolvat-o.
Si apoi vad cum au angajat niste idioti care nu stiu decat trei lucruri si alea fortat.
Asa ca nici acum nu putem fi multumiti.
La pensie ne plictisim, dupa ce muncim ca imbecilii zeci de ani pentru o pensie de rahat.
Intre timp, mai avem si prieteni pe care trebuie sa-i multumim, sa-i ascultam cand au nevoie de noi, sa-i sprijinim cum putem la ananghie, sa fim fericiti cand ei sunt fericiti. Cu putin noroc si ei fac acelasi lucru pentru noi. Nu…cu mult noroc, gasim niste prieteni adevarati care sa faca pentru noi, ce facem noi pentru ei. Care sa vada si cand avem noi probleme si sa se bucure cand suntem noi bucurosi.
Mai avem soti/sotii si copii. Pentru ei facem orice efort si merita. La copii ma refer.
Si daca avem noroc, stim sa crestem niste copii buni, care sa ne respecte si sa stie ca ar trebui sa aibe in noi niste prieteni, nu numai niste parinti.
Abia atunci o sa fim si noi multumiti.
Deci? Voi cand sunteti multumiti de voi si de viata voastra, de cei din jurul vostru?
O saptamana minunata!

Deci…da!

Wed, 24 Mar 2010 13:17:14 +0000

Bine, ca sa nu ziceti ca stau degeaba, am facut cercetari si am gasit ceva pentru noi toti. Deci toti, nu toate, da?
Ca sa nu avem discutii.
Si ca o fata buna (draguta, simpatica, etc) ce sunt si chiar ma aflu, m-am gandit sa impart cu voi aceasta descoperire. Minunata, zic eu.

Da, stiu. Nici eu nu m-am prins imediat ce reprezinta aceasta groaznica formula. Da, cui i-a placut matematica?
Sa va luminez: aceasta este formula matematica pentru parcarea laterala. E?
Tare zic, nu?
Si acum, explicatia:
r= raza de bracaj. Unde bracaj, bracare, este rotirea părții mobile a unor sisteme tehnice pentru a fi aduse sau orientate într-o anumită poziție sau direcție. Adaptat din francezul braquage. Ce desteapta sunt. Ce? Bine, DEX este, la naiba!
l = ampatamentul. Ampatament este distanța dintre axele osiilor extreme ale unui vehicul. Vine tot din franceza: empattement.
k – distanţa dintre osia faţă şi partea din faţă a maşinii.
w – lăţimea maşinii în spatele căreia parcaţi.
Deci?
Eu zic ca e simplu. Sper sa va descurcati la fel de bine ca si mine dupa intelegerea si aplicarea acestei minunate formule.
Ma intreb insa, cand o sa apara si formula pentru parcarea normala. Si aia e grea. Va zic!
Hai, sa aveti o saptamana buna.

Asaaa…

Thu, 18 Mar 2010 21:09:37 +0000

Hai ca nu am murit, in cazul in care va intrebati asta.
Nu mi-a prea mers conexiunea la internet, asa incat nu am putut sa ma tin de cuvant. So…not mea culpa!
Din pacate sirul gandurilor de atunci, s-a cam dus, asa incat voi scrie pur si simplu ce m-a mai stresat in ultima vreme sau ce ma streseaza in general.
Da, da, sunt o stresata, fitoasa si ciufuta, stiu. Si care ar fi problema?
Nici nu stiu cum sa enumar asa ca voi scrie simplu
1. Problemele din vesnicul trafic de cacat din minunata noastra tara. Pai da, ca tara noastra este minunata. Astia care mai traim aici suntem cam cretini.
Ba nene, am descoperit de ceva vreme ca taximetristii sunt chiar mai prosti decat 10 femei la volan. Nu stiu pe ce criterii de disperare sunt ei selectionati pentru angajari, dar sunt sub orice critica.
Indiferent de cat bun simt ai avea, este imposibil ca sa nu-i iei la pula.
Acum nu zic ca ei au fost mereu cretini, dar au devenit pe parcurs asa.
Sunt de-o nesimtire crasa, li se cuvine orice bucatica de sosea, trotuar, intersectie, etc.
Nu semnalizeaza, iti taie calea, blocheaza intersectiile doar pentru ca vor ei sa traga pe dreapta de pe banda a 3-a si, evident n-ai voie sa opresti intr-un loc unde este statie de taxiuri.
Am oprit odata in fara Garii de Nord, 2 minute sa coboare un prieten. Asta se intampla cand plecam la mare acum un an. Fetele au mers cu masina si baietii cu trenul.
Am oprit, cum spuneam, si in secunda doi, un taximetrist oprit in fata mea, vad ca-mi face semn si mirata il intreb ce s-a intamplat. “Da-i drumu’ fa d-aici ca nu ai voie sa parchezi”.
Pardon? Da’ ti-a luat ma-ta parcare privata?
M-am luat de el, si i-am zis, intai frumos ca nu stau decat 1 minut, cat sa coboare omu’ si sa-si ia bagajele.
Nu l-a interesat raspunsul meu si a decis el ca e mai interesant daca ma injura. “Fa, pleaca in pula mea d-aici. N-auzi ca aici e statie da taxiuri?”
Si atunci m-am enervat eu si i-am zis-o p-aia cu ma-sa si inca cateva, pe care nu are sens sa le relatez si aici. S-a blocat oricum si a tacut. Am mai stat inca 5 minute numai de-a dracu. N-a mai zis nimic. Ce m-as fi dat jos la el…
Daca aveam si eu o putere…
Si m-am convins ca femeile sunt dezastru al volan. Nu toate, dar majoritatea.
Si multi barbati chiar mai rau decat femeile.
2. Tarfele. Vesnica mea problema.
Tarfele care se dau fete bune si mai ales cuminti. Ele ma enerveaza cel mai rau. Alea care vin in locurile cu prestanta, unde vin barbati cu bani. Alea care stau si atarna la o cola 5 ore, doar doar apare cineva sa le mai dea o cola. Pardon, o apa plata…cu lamaie, evident.
Unde lucreaza Mister acum , sunt zeci de-stea. Chiar ma uitam…Sambata parca la unele care erau de ore bune acolo si tot nu se incumetau sa plece. La un moment dat unul dintre patroni si prietenul lui, s-au asezat la masa cu ele si deodata li s-au luminat fetele si li s-au aprins beculetele. Si au mai baut cate 2 shot-uri si s-au carat ca nu le-a mai iesit nimic.
Mai sunt alea de se dau hostess-e. “Sunt hostess intr-un club”. Evident ca nu stiu ce este aia hostess sau le este rusine sa zica ca sunt tarfe. Ele danseaza si se pipaie cu clientii. Tadaaaa. Asta face o hostess? Nu! Dar ele nu stiu asta. Nu stiu ca sunt mai tarfe decat o mana de animatoare.
3. Disperatii.
Si credeti-ma ca suntem o tara de disperati. M-am uitat la stiri si au fost doua chestii care m-au lasat cu gura cascata. Una era dintr-un supermarket. Nu exagerez dar oamenii aia se bateau pentru niste bormasini si niste aplice. Probabil si de proasta calitate, odata ce erau la “oferta”. Niciodata o marfa de calitate nu va fi la “oferta”. Oricum nu stim noi ce este aia oferta. Si mai erau o mana de oameni de la tara care s-au batut pe niste ajutoare trimise din Germania. Ba, nu au stat si ei frumos la coada, sa-si aleaga ceva ce li s-ar fi potrivit, ci au luat ce au nimerit si apoi ziceau ca ce ajutoare trimit nemtii. Unii s-au ales cu lenjerii intime de dama, sau cu haine mult prea mici/mari.
Cat de disperat sa fii?
Na, ca m-am blocat ca am vorbit la telefon si iar am pierdut sirul. Oricum trebuie sa plec acum. Asa ca voi reveni cu relatari despre frustrarile mele si ale altora.
Va doresc de pe acum un weekend placut.

Ok!

Sun, 14 Mar 2010 11:48:57 +0000

Ma “chinui” de o saptamana sa scriu. Imi zic ca “azi” scriu si tot asa in fiecare zi.

Promit ca azi scriu. Mai dupa 18 asa. Ca am niste treaba mai intai.

Haidi, sa aveti o zi buna!

BeBe – Ella

Mon, 01 Mar 2010 18:50:01 +0000

Cat de frumoasa si potrivita pentru noi (femeile) este melodia asta.
Daca si intelegeti ceva spaniola, merita!

Am gasit si versurile. Yeeey!

Ella se ha cansado, de tirar la toalla
va quitando poco a poco telarańas
No ha dormido esta noche, pero no está cansada
No miró ningún espejo, pero se siente “toa” guapa

Hoy, ella se ha puesto color en las pestańas
Hoy le gusta su sonrisa, no se siente una extrańa
Hoy sueńa lo que quiere sin preocuparse por nada
Hoy es una mujer que se da cuenta de su alma

Hoy vas a descubrir que el mundo es sólo para tí
que nadie puede hacerte dańo, nadie puede hacerte dańo
Hoy vas a comprender que el miedo se puede romper con un
sólo portazo
Hoy vas a hacer reir porque tus ojos de han cansado de ser llanto, de
ser llanto
Hoy vas a conseguir reirte hasta de tí y ver que lo has logrado

Hoy vas a ser la mujer que te de la gana de ser
Hoy te vas a querer como nadie te ha sabido querer
Hoy vas a mirar pa´lante que pa´ atrás ya te dolió bastante
Una mujer valiente, una mujer sonriente mira como pasa

Hoy no has sido la mujer perfecta que esperaba na roto sin pudores
las reglas marcadas
Hoy has calzado tacones para hacer sonar sus pasos
Hoy sabe que su vida nunca más será un fracaso

Hoy vas a descubrir que el mundo es sólo para tí
que nadie puede hacerte dańo, nadie puede hacerte dańo
Hoy vas a conquistar el cielo sin mirar lo alto que queda del suelo
Hoy vas a ser feliz aunque el invierno sea frío y sea largo, y sea largo
Hoy vas a conseguir reirte hasta de tí y ver que lo has logrado

Hoy vas a descubrir que el mundo es sólo para tí
que nadie puede hacerte dańo, nadie puede hacerte dańo
Hoy vas a dcomprender que el miedo se puede romper con un sólo
portazo
Hoy vas a hacer reir porque tus ojos se han cansado de ser llanto, de
ser llanto
Hoy vas a conseguir reïrte hasta de tí y ver que lo has logrado

1 Martie

Mon, 01 Mar 2010 10:46:00 +0000

Si incet dar sigur, a venit primavaraaaaaaaaaaaa!
Ma simt ceva mai fresh, mai plina de energie, mai draguta parca.
Imi vine sa ies mai des din casa. E soare, e frumos si este multa lume pe strada, sunt flori si martisoare.
Asa ca, gagici, va doresc o primavara minunata.
Sa simtiti in aceasta primavara ce nu ati simtit nicicand. Sa fiti frumoase, gingase si sa infloriti precum ghioceii.

Povesti, povestiri, amintiri

Mon, 22 Feb 2010 15:10:33 +0000

Citind blogul lui Cabral (n-are sens sa mai pun link catre blog. toata lumea stie unde il gaseste, la naiba!), mi-am adus aminte din nou de copilarie, de toate lucrurile frumoase pe care le faceam.
Mi-a venit ideea sa scriu acest post pentru prietena mea Dori. Este prietena mea de cand aveam 3 ani.
Va vine sa credeti?
Am stat in acelasi bloc, la parinti si ne-am rugat, cand s-au impartit apartamentele de la ANL sa stam in acelasi bloc. Surpriza? Stam in acelasi bloc.
De-a lungul vremii, ne-am injurat, batut, barfit (copilarii, ce vreti!), indragostit impreuna, nu ne-am vorbit, am cazut in fata acelorasi baieti, doar pentru ca incercam sa mergem cat mai drept si mai “in figuri”, desi pe jos era gheata, am vazut aceleasi filme, am cantat aceleasi melodii, scrise cu grija in “caietul cu melodii”.
Impreuna ne chinuiam ascultand, oprind si reascultand melodii englezesti, sa le scoatem versurile. La astea le scoteai mai greu. Plus ca nu intelegeam chiar tot si unde nu intelegeam…inventam un cuvant care semnana cu ala pe care-l auzeam noi pe caseta.
Of, Doamne! Unde naiba au zburat acele vremuri?
Vremurile alea in care stateam in curtea Policlinicii si ne antrenam la gimnastica pentru campionatul dintre blocuri.
Vremurile alea in care ii dispareau mamei carti din colectia ei pretioasa. Trebuia sa dau cadouri pentru locurile 1, 2 si 3, nu?
Vremurile alea in care daca Dori avea codite si isi schimba rochita, automat trebuia sa fac la fel si invers.
Vremurile alea cand stateam in fata blocului unui anumit baiat, Vali. Eram mai multe fete aliniate la el pe banca si el era in fata noastra, cu un ciuline in mana. Privindu-ne atent, ne-a anuntat ca cea pe care o va lovi ciulinele, este cea pe care o iubeste. Vai ce ne batea inima, petru ca toate il iubeam. Mai ales Dori. Si el a dat cu ciulinele in mine. Am fost atat de bucuroasa incat am crezut ca lesin.
Dori, s-a cam suparat, desi mai tarziu, cand a mai crescut putin, a fost iubitul ei pentru o scurta perioada. Nu prea erau perioade lungi in “relatii” p-atunci. Nu exista simtul posesiunii atat de acut ca acum. Stiam sa fim copii. Sa facem ce fac copii. Eh!
Dori mai avea un frate care era mai mare decat noi si se presupunea ca are grija de noi si o sora. Mai aveam cativa copii la bloc, cam de aceeasi varsta. Si pe la blocurile de langa. Inclusiv cei doi veri ai mei. Mama ce iesea cand o puneam de-un “Lapte gros”, “Pititea”, “Flori fete”, volei, “Tara, tara vrem ostasi”.
Parca retraiesc acele clipe chiar acum. Era atat de frumos. La volei toti radeau de mine. Pentru ca eu cand dadeam in minge scoteam un sunet, in icnet si toti se distrau pe seama asta. Dar nu cu rautate cum ar face acum copii. Cum care copii? Astia cu internet, sex, droguri, minimal, playstation 3, etc, in cap!
Sunt atatea amintiri ca mi-ar trebui o carte sa le pot insirui pe toate. Primele saruturi furate de baieti (al meu a fost cu un coleg de clasa de-al ei), primii “gagici”, prima atingere de mana intre noi si “gagicii” nostri. Astea erau sentimente atat de minunate p-atunci. Baietii nu sareau pe tine “din prima” si aveau cu totul alte chestii in cap decat futai.
Ce sa inteleaga copii de acum ce este ala un fior, in afara de cel sexual, evident. Atata vreme cat tu ai 10-12 ani si “urli” pe internet ca ti-o tragi cu cine si pe unde apuci si ca faci sex oral de la 10 ani. Come on!
Poate o sa spuneti ca sunt eu inapoiata, dar nu este asa. In loc sa evoluam, involuam, va zic eu.
Sa revin!
Daca ati stii cate amintiri avem impreuna si cat radem ca doua babute cand ne aducem aminte cum s-a indragostit ea de cel ce avea sa-i devina sot si au decis sa fuga impreuna…
Au pus totul la cale cu atata minutiozitate si eu a trebuit sa fiu martora. Eram mai marisoare atunci. Aveam 18 ani eu si ea 19. M-au lasat amandoi in urma plangand si privind cum dispar in zare. Si cu povara groaznica de a-i spune mamei ei (teroarea copilariei noastre) ca ea a fugit cu iubitul ei.
Toate astea sunt atat de departe acum. Ea nu mai este cu acel barbat, are un baiat care este aproape barbat.
Suntem, cum spuneam, in continuare prietene si desi in anumite perioade ale vietii am fost despartite, totusi ne-am avut mereu una pe alta si ne avem si acum. Asta ma face fericita ca de-o viata stiu ca este cineva pe care ma pot bizui la orice ora din zi si din noapte pentru un ajutor cat de mic.
Pe ea am sunat-o la 5 a.m cand mi-a fost rau, pe ea am sunat-o sa-mi faca un masaj daca ma durea ceva, ea imi raspundea la telefoane la 2 fara a.m, doar pentru ca erau becurile arse pe scara si mie mi-e frica de intuneric, pe ea am sunat-o daca nu aveam o ceapa, verdeata, cartofi sau un morcov.
Cu ea fumam in fiecare dimineata la cafea si plangeam, prima data cand am ramas fara serviciu…
Multe. Sunt foarte multe.
Asa ca Dori, eu sunt prietena ta in fiecare zi!

Ummm…da!

Sun, 21 Feb 2010 14:40:26 +0000

Cum va e Duminica?
Eu iar am lasat treaba toata pentru azi, asa ca nu ma plictisesc. Am luat totusi o pauza de la treaba sa va spun ca sunt ok inca, desi nu mai scriu atat de des.
Si, ca sa inteleaga tot poporu’ de ce…pentru ca stau si nu fac nimic interesant, din trafic nu mai e nimic nou de scris, asa ca…
Am iesit Joi cu fetele, un girls night, la The Gang. Sa-mi fie cu iertare, dar clubul ala…ewww!
Am ajuns pe la 00:00 (sa zicem). Trebuia sa nu depasim 00:00 ca sa ne putem lua masa, altfel o pierdeam. Nu au auzit si ei de sfertul academic? In plus, same old shit: daca vrei masa, consumatie obligatorie. Sticla gen. Nasol asa pentru ca nu toata lumea bea la fel. Si fac o paranteza si spun ca la Mister la club, aka Biavatti, poti sta la masa fara consumatia “clasica”: sticla plus red bull sau suc ceva, pentru combinatie. Ma rog!
Nu era nici naiba, dar era AC-ul pornit ba nene. Cred ca erau maxim 17 grade. Am innebunit de frig. Toate! Mai intrau persoane inauntru si, initial nu stiam de ce intra atat de imbracate. Aveam sa-mi dau seama curand. Ba nene, am inghetat! Mi-au trebuit ore sa ma incalzesc. Noroc ca Mister a terminat treaba destul de devreme si pe la 2 fara a.m, am plecat din The Gang. Nu mi-a placut. Sa zicem ca atmosfera este una misto, muzica ok, dar multe, multe pitzipoance. Multe ba! Si cateva cupluri. In rest numai pe agatat nene.

Am vazut niste ținute de cadea mâța-n coada.
Doamne, m-am crucit, zau. Si sunt destul de indulgenta, zic!
S-au facut multe poze. Cica se vor gasi pe Facebook. Mai ca-mi vine sa caut printre poze, daca le gasesc si sa va arat cateva tinute.
(Da, n-am gasit. Evident, nu am stiut unde sa ma uit. )
Sa trecem peste. Oricum era interesant de invatat cum sa ne imbracam pentru club.
Vineri nu am iesit. Si aseara am fost cu Mister la ziua unui prieten. Azi este ziua lui so: La Multi Ani, Radule! Sa ai parte doar de bine si de mult frumos in viata!
Azi mi-am baut cafeaua la Mister la cafenea, un fresh si un pahar cu apa si gata. M-am hlizit cu povestile celor care lucreaza mai demult la fostul Belucci si am plecat spre casa.
Am vrut sa ajung pana la Ikea, sa caut niste jaluzele misto pentru bucatarie, dar m-a luat lenea intre timp, asa incat am ajuns la ai mei, m-am aprovizionat cu chestii si la munca acum
Sper ca ati avut un weekend misto si sper sa aveti o saptamana si mai misto.
Ma gandeam…nu v-am mai pus demult niste muzica, huh?
Enjoy

Ghinion?

Tue, 16 Feb 2010 18:03:00 +0000

De ce cred mai toti barbatii ca femeile sunt cele mai proaste soferite. Nu, serios!
Nu zic ca unele nu sunt, dar nu toate. Multi barbati sunt chiar mai prosti decat 2-3 femei la un loc. Da, da, nu radeti.
Va dau un singur exemplu si cred ca e de ajuns.
Ieri plecam in Bucuresti. Cum v-am mai spus, drumul Buftea-Bucuresti, este presarat de gropi, gropite si cratere. Multe, una langa alta, pe alocuri.

(Nu am ales intamplator poza asta. Chiar seamana nu cosmarul zilnic Buftea-Bucuresti. Mi-e si groaza sa merg la revizie si ITP luna viitoare. Si cum pana se face vremea frumoasa, nu pot repara nimic, autoritatile merg pe burta…ca de obicei)

In fata mea era un nene cu o dubita. Ba, la fiecare groapa, el semnaliza. Daca le lua pe partea stanga, dadea semnal stanga si invers. Cum ma sa faci asa ceva? Cum?
Asta mi s-a parut cel mai stupid lucru ever!
Si mai sunt soferii aia minunati care in loc sa atentioneze colegul de trafic din spatele lui, din timp ca vrea sa vireze, el ce face? Frana, semnal, stanga/dreapta! Hello!
Problema e ca asfaltul, sau ce-a mai ramas din el, este cam alunecos si daca il busesti pe un idiot de genul asta, tu esti de vina. Ca nu ai respectat distanta regulamentara. Pai chiar daca o respecti, in momentul in care idiotul pune frana brusc si schimba directia de mers, nu prea mai ai ce face.
Citeam la Nina ca a avut 2 accidente in 2 zile.
La cum se circula pe stradutele din Bucuresti, nici nu ma mira.
Multumesc celui de sus ca nu am facut niciun accident de cand mi-am luat permisul.
M-am accidentat singura, putin dar nu e mare lucru.
In schimb eu am ghinioane de ceva timp.
Da’ multe si unul dupa altul.
Intai fu ala cu serviciul, apoi au mai urmat altele mai marunte.
Unul dintre ele mi s-a parut de-a dreptul nesimtit.
Am fost la Mister la cafenea Vineri. Ca este karaoke jos in club. Si pentru ca nu a lucrat si erau niste prieteni acolo, am zis sa mergem si noi (ceasu’ rau )
Am parcat frumos masina, chiar aproape de cafenea (ma si bucuram ca am prins un loc atat de bun si de aproape), am intrat, ne-am destrabalat putin si pe la 1 si ceva am plecat spre casa. Cand ajungem in fata masinii, zapada pe ea. Pe capota mai exact. Dar nu era zapada proaspata ci una “statuta”. Ma uit la celelalte masini, nimic. Ma bufneste, evident rasul.
Ajunsi langa masina, scot matura din portbagaj si Mister incepe sa dea zapada.
Unde am parcat eu masina era un restaurant. Adica cred ca era restaurant. Nevermind.
Cand ne-au vazut, baietii care lucrau acolo, au iesit imediat si ne-au zis ca verificam capota ca s-ar putea sa fie putin infundata ca in momentul in care a cazut zapada (mai mult gheata), s-a auzit un zgomot urat si lor li s-a parut ca mi-au indoit capota.
Da, asa era.
Misto! Dintre toate masinile parcate, tocmai pe a mea a trebuit sa cada chestia aia de pe acoperis, nu?

Pentru ca toata lumea a povestit cum fu de Valentinu’ asta, eu nu mai scriu. Oricum, nu am facut nimic interesant. Doar am iesit putin prin oras…Sambata. Dumninica mici cumparaturi si..am primit un telefon.
M-am bucurat, pentru ca imi doream un telefon. Defapt doream sa schimb un telefon de care eram mai mult decat plictisita. Si cum ofertele sunt misto, exista si puncte, m-am ales cu un Samsung Corby.

Al meu este portocaliu. Acum daca ma gandesc, mai bine imi luam alb, sau…galben. Anyway. oricum vine in pachet cu 3 capace de schimb. Unul negru, unul portocaliu cu cerculete si unul portocaliu simplu. Macar ii pot schimba culoarea. Hihi.
Imi place si sunt destul de multumita de el, dupa ce l-am butonat 3 zile.
Ah si am mai primit niste chestii de la mama si ceva ce mi-am luat singura.
Deci a fost dragut
Cam atat pentru azi.

Primit, executat!

Thu, 11 Feb 2010 22:43:37 +0000

Aseara radea Mircea Badea de noi astia care cica preluam sau furam lepse ca sa avem un subiect de scris.
Rautacios, dar are pe undeva dreptate. Nu preiau/fur lepse ca nu am ce scrie. De multe ori, nu am chef sa scriu, sa ma…destainui, sa-mi spun frustrarile. Si-atunci mi se pare mai dragut sa preiau/fur o leapsa, pentru distractie.
Si cu lepsele astea, lumea mai “citeste” putin din ceea ce suntem noi, dincolo de ceea ce lasam a se vedea.
Anyways, Ada, care ma stie o leapsa addict, mi-a plasat doua lepse, pe care le preiau cu placere.
Am sa fiu cat mai deschisa.
Prima leapsa presupune sa pun aici o poezie inspirata de eterna muza -femeia- urmata de o poza in care se presupune ca eu arat fabulos.
Well, sunt cateva versuri care sunt mai degraba un autoportret al tuturor femeilor.
Mi-au placut de cand le-am auzit prima data si le postez cu drag aici, desi sunt in engleza, insa nu s-a precizat limba in care trebuie sa fie scrisa poezia. Banuiesc totusi ca marea noastra majoritate cunoaste macar putina engleza si, in concluzie, mai toti vor intelege versurile.
Versurile sunt dintr-o piesa a lui Alanis Morissette – I’m A Bitch
N-am sa pun toate versurile pentru ca sunt destule, dar pun piesa la sfarsit

I’m a bitch I’m a lover
I’m a child I’m a mother
I’m a sinner I’m a saint
I do not feel ashamed
I’m your hell I’m your dream
I’m nothin’ in between
You know, you wouldn’t want it any other way

I’m a bitch, I’m tease
I’m a goddess on my knees
When you’re hurt
When you suffer
I’m your angel undercover
I’ve been numb
I’m revived
Can’t say I’m not alive
You know I wouldn’t want it ANY other way

Astea ar fi versurile. Cu poza este mai complicat, pentru ca mie nu-mi place cum ies in poze. Da. Asa sunt eu. Deci nu pot gasi si nici nu am rabdarea necesara sa caut poza perfecta , asa ca am sa pun (totusi) o poza care apare ori de cate ori postez la voi un comentariu.

(Poza scoasa )

Ma mai gandesc apoi daca poza va ramane si de maine incolo.
Pentru a doua leapsa trebuie sa raspund la niste intrebari. Cum ar fi:

Cat din viata personala expui scriind pe blog? Cam tot ceea ce scriu aici are legatura cu viata mea personala. Nu inventez nimic. E aproape ca un jurnal, numai ca nu atat de…intim. Ca fiecare scriu despre ceea ce mi se intampla, imi scriu frustrarile, bucuriile, poate chiar tristetile. Sunt un om si asta spune tot.

Cu ce iti dauneaza blogul? Sa-mi dauneze? Cu nimic. Daca mi se parea daunator, nu imi mai faceam blog, sau incercam sa scap de el. Sunt insa persoane care considera ca daca ai un blog, sau stai pe internet, nu ai viata. Poate asta sa-ti dauneze la…imagine. Va anunt ca am viata. Si inca una plina. Imi fac timp sa scriu si sa citesc. Oricum, nu-mi ia prea mult. Cand ma apuc sa scriu, scriu. Nu am devenit cunoscuta, nici nu-mi doresc asta. Am cunoscut insa cateva persoane interesante de la care, poate, am avut ceva de invatat. Si asta m-a bucurat.

Ce reactii permiti? Permit orice, atat vreme cat nimeni nu jigneste e nimeni. Fiecare este liber sa aibe o opinie, sa ma critice sau sa ma aprecieze. Wtf, traim intr-o lume libera, asa ca…exprimati-va! Imi plac oamenii sinceri, deschisi, oamenii care nu sunt lasi si stiu sa dezvolte o idee cu care sa imi arate ca am gresit. Nu imi plac fatarnicii. Deci, daca nu vreti sa jigniti, va este permis orice.

Cam asta a fost. Nu am sa dau leapsa mai departe, pentru ca, sincer, nu stiu cui. Asadar, cine se simte in stare, sa o preia. Sunt curioasa sa vad si ce scriu altii.

LE Ma scuzati ca am indraznit sa incurc interpreta piesei de mai sus, insa asa mi-a fost “oferita” de google si 220.ro. Daca nu va convine, sunteti invitatii mei sa le “bateti obrazul” lor. Daca nu o puteti face, atunci, shut up!

Altceva?

Ma’ bad!

Tue, 09 Feb 2010 13:34:37 +0000

Ok, ok, am uitat!
Au fost chestii naspa in viata mea in ultimele zile, asa incat mintea mea nu a prea stat la blog &stuff.
Totusi am intrat, mi-am citit favoritii si asa mi-am adus aminte ca am primit acelasi “premiu” de la doua persoane si nu am onorat postarea premiului cu cele cateva cuvinte care trebuie sa-l insoteasca.
Premiul meu vine de la Marmotica si de la Alezzu.
Mai inainte de toate trebuie sa le multumesc pentru ca ma plac. Asa cu tampeniile mele. Ca stiu ca am destule.
Dar, cum zice si motto-ul meu, “daca vrei sa ma vezi, priveste dincolo de ceea ce vezi, priveste dincolo de suprafata”.
Premiul acordat este, cumva, o onoare pentru mine si acesta este:

Am inceput acum un an si jumatate sa scriu pe un blog gazduit mai intai de wordpress.com, apoi de 8 Martie anul trecut, am primit de la prietenul iGraphix acest domeniu si a inceput sa semene mai mult cu ceea ce sunt eu.
Puteti apela la iGraphix pentru orice. Este foarte bun in ceea ce face si va poate ajuta cu orice.
Desi stiu ca cei carora le voi da premiul s-ar putea sa nu-l onoreze, imi fac “datoria” si cum fiecare Scriitor Superior trebuie sa dea premiul la 5 prieteni bloggeri speciali, o sa il dau si eu mai departe pentru: Baghy, EMulte, DeModaVeche, Nina (desi stiu ca l-a mai primit) si Sfinx.
Ordinea este doar una alfabetica, nu este o ordine dupa preferinte. Imi plac toti.
Saptamana buna!